Translate

Sanatate pentru prieteni - canal YOUTUBE

Se afișează postările cu eticheta arteroscleroza. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta arteroscleroza. Afișați toate postările

duminică, 13 martie 2016

Coada calului -remedii naturiste



Coada – calului se găseşte pe câmpuri, terasamente de cale ferată şi povârnişuri. Acea varietate  care creşte pe pământ argilos este cea mai tămăduitoare. Conţine, în funcţie de locul de amplasare, 3-16% acid silicic care produce un efect curativ foarte bun. Bineînţeles că se va evita plantă de pe ogoarele îngrăşate chimic.
Coada-calului cu rămurelele foarte fine creşte cu precădere în păduri şi liziere. Şi aceasta varietate are puterea de leac. În medicină populară, această plantă medicinală a fost apreciată încă din timpurile îndepărtate, în special datorită forţei sale hemostatice (care are proprietatea de a opri hemoragia) şi a reuşitelor în cazul bolilor renale şi vezicale grave. Totuşi, ea a fost dată uitării în decursul vremurilor. Chiar preotul Kneipp, marele nostru medic naturist popular, a fost acela care a readus coada-calului la importanţa sa anterioară. El a declarată drept „unică, de neînlocuit şi inapreciabila” în cazul hemoragiilor, al vărsăturilor de sânge, al afecţiunilor vezicale şi renale, al pietrei şi nisipului. „În o mie de afecţiuni”, scrie el, „în răni necrozate, chiar în abcese canceroase sau osteoporoza, coada-calului obţine performante ieşite din comun. Ea spala, curată, dizolvă, arde, îndepărtează tot ce este stricat. Adesea, planta umedă, caldă este învelită în cârpe ude şi pusă pe locul care trebuie să vindece.”
Preotul elveţian Kunzle afirma că toţi oamenii începând de la o oarecare vârstă ar trebui să ia zilnic că băutura permanenţă o ceaşcă de ceai de coada-calului. Atunci toate durerile reumatice, artritice şi nevralgice ar dispărea, fiecare om ar avea un apus de viaţă sănătos. Povesteşte că un bărbat de 86 de ani a fost eliberat datorită unei băi cu aburi de coada-calului de o durere îngrozitoare provocată de o formare de calcul şi că a mai trăit încă mulţi ani. Preotul elveţian mai spune: „Cele mai puternice hemoragii şi vărsături de sânge le va vindeca plantă, luată intern sub formă de ceai, în timp scurt, ba chiar aproape pe loc”.
În locul răcelilor vezicale şi al durerilor spastice nu există un remediu 
mai bun decât o infuzie de coada-calului ai cărei vapori sunt lăsaţi să acţioneze asupra vezici învelindu-se bolnavul 10 minute într-un halat de baie. Repetând această procedură de câteva ori, se produce o dispariţie treptată a râului. Bătrânii care deodată nu mai pot urina şi se zvârcolesc de durere, întrucât urina nu iese deloc sau doar picătură cu picătură. Sunt eliberaţi de chin graţie acestor aburi fierbinţi de coada-calului, fără ca medicul să-i sondeze.

În cazul nisipului la rinichi, al calcului renal şi vezical (pietre la rinichi şi la vezica) se fac bai de şezut fierbinţi cu coada-calului, bându-se în acelaşi timp ceai cald de coada-calului în înghiţituri mici şi ţinându-se urină, pentru a o goli în cele din urmă cu presiune. În acest fel, piatră se elimină de cele mai multe ori. În legătură cu aceste îndrumări am primit scrisori care nu fac decât să confirme cele mai de sus: Metodă a dus la eliminarea calcului renal, respectivii oameni se simt mai bine şi nu-i mai jenează nimic.
În situaţii în care alte mijloace diuretice nu au avut efect, coada-calului a ajutat, că de exemplu în retenţiile de apă în pericard, în pleura sau în tulburările renale de după scarlatina şi alte boli infecţioase grele cu dereglări în eliminarea apei. După ce bolnavul a suferit de una din aceste boli, un tratament cu coada-calului este un mijloc excelent atât intern cât şi extern pentru a ajuta funcţionarea normală a rinichilor şi a vezicii urinare.
O singură baie de şezut cu coada-calului face minuni în inflamaţiile bazinetului renal şi în pionefrita. Pentru aceasta se foloseşte – deci numai că uz extern – coada-calului cea înaltă, care are nişte tulpini de grosimea degetului şi creşte în câmpiile mlăştinoase şi păşunile alpine şi care aduce o uşurare în căzut acestor maladii. O doamnă din Innsbruck a zăcut săptămâni şi luni întregi la spitalul din Innsbruck cu o gravă inflamaţie a bazinului renal. Neintrezarind nici un sfârşit al suferinţei, mi-a trimis de-acolo un semnal de alarmă. Am sfătuit-o să facă o baie de şezut cu coada-calului. La puţine zile a sosit o scrisoare: „Mi-ai salvat viaţa. Sunt acasă. Baia de şezut cu coada-calului mi-a luat tot răul, dându-mi forţe noi.” Coada-calului cea înaltă, cu tulpini groase cât degetul, culeasă de pe câmpii mlăştinoase şi păşuni alpine are voie să fie folosită numai pentru bai de şezut. Pentru uz intern, deci prepararea ceaiului, se ia numai planta culeasă de pe ogoare, drumuri de ţara şi liziere.
După o naştere grea se poate întâmpla ca la tinerele mame să apară tulburări de vedere, cauza constând bineînţeles în faptul că la naşterea unui copil rinichii femeii au avut de suferit şi ei. Băile de şezut cu coada-calului acţionează din exterior în sensul provocării unei irigări sangvine a rinichilor, care trage presiunea rinichilor din ochi, în aşa fel încât tulburările de vedere dispar treptat.
Marele medic german dr. Bohn, adept al lui Kneipp, lauda coada-calului şi puterile sale: ”Pe de o parte, coada-calului este un mijloc împotriva hemoragiilor, pe de altă – şi aceasta în măsura cea mai mare – un leac pentru rinichi. După consumul infuziei de coada-calului se elimină cu uşurinţă şi din abundenţă o urina închisă la culoare. În caz de hidropizie este un remediu rapid şi eficace.” Când un alt mijloc diuretic nu-şi mai face efectul, se dau deoparte toate aceste ceaiuri de plante şi se beau 4-5 zile (în cazuri rebele până la 6 zile) în şir câte 5-6 ceşti cu ceai de coada-calului, dar numai în înghiţituri mici, repartizate pe parcursul întregii zile. Practică arată că în cele mai multe cazuri urina se va elimina.
În cazul unor erupţii cutanate (de piele) însoţite de mâncărimi, chiar dacă sunt cu cruste sau cu puroi, ajuta spălaturile şi compresele cu infuzie de coada-calului. Spălaturile şi băile cu coada-calului sunt de folos în cazul inflamaţiilor purulente ale patului unghiilor, în cel al picioarelor cu ulcer varicos, al osteoporozei, al rănilor vechi şi care nu se vindecă, al ulceraţiilor canceroase, al stratului cărnos de la călcâi, al fistulelor şi pecinginei şi al altor eczeme, cât şi al lupusului. Se poate aplica şi plantă opărita, învelită caldă în cârpe. Pentru a combate hemoroizii dureroşi şi nodulii hemoroidali se aplică un terci de plante proaspete, care se face astfel: Se spala coada-calului proaspătă şi se fărâmiţează bine pe un fund de lemn până se formează un terci.
În hemoragii nazale continue se pune o compresă cu infuzie răcită de coada-calului. Ca mijloc hemostatic, ea ajuta în hemoragiile pulmonare, în metroragii (hemoragii uterine neregulate), în hemoragiile stomacale şi ale hemoroizilor. Aici este nevoie, fireşte de un ceai concentrat. În mod normal se calculează pentru 1 ceaşcă (¼ litru) 1 linguriţă cu vârf de plante, în cazul hemoroizilor se pun însă 2-3 linguriţe cu vârf la 1 ceaşcă. Coada-calului ajuta, combinată cu ventrilica, în combaterea arteriosclerozei şi a amneziei prin efectul ei depurativ. Poate fi caracterizată drept mijlocul cel mai bun de prevenire a cancerului.
Tinctura de coada-calului este şi un remediu deosebit de bun contra picioarelor care transpira (a se vedea „Mod de folosire”). Picioarele spălate şi uscate bine sunt fricţionate cu această tinctura. În plus, trebuie să se bea zilnic, dimineaţa, pe stomacul gol, ½ oră înainte de micul dejun, 1 ceaşcă de ceai de coada-calului. La fel de bine ajuta contra transpiraţiei picioarelor şi băile de picioare cu coada-calului (a se vedea „Mod de folosire”). Pentru a combate mătreaţă, părul se spala zilnic cu infuzie de coada-calului, după care se masează cu ulei de măsline de calitate. Mătreaţa va dispărea foarte curând.
Coada-calului amesteca cu sunătoare, opărita şi consumată 1-2 ceşti pe parcursul zilei, în timp ce seara se mănâncă hrana solidă, ajuta împotriva inconştientei urinare. Se recomandă ca apa de gargara în amigdalite, inflamaţii ale mucoasei bucale, stomatite ulceroase, sângerări ale gingiei şi gingivite, fistule şi polipi în cerul gurii şi gât. Femeile care au scurgeri ar trebui să facă bai de şezut cu coada-calului.
Nu trebuie uitat că această plantă medicinală este unul din leacurile pulmonare cele mai bune, atât în caz de bronşita cronică, cât şi de tuberculoza pulmonară. Prin consumul regulat de ceai se obţine o însănătoşire a plămânului tuberculos prin aportul de acid silicic, dar şi înlăturarea slăbiciunii generale existente în des cursul bolii pulmonare.
Noile rezultate ale cercetărilor îndreptăţesc, conform botanistului austriac Richard Willfort, să se presupună că prin utilizarea mai îndelungată a ceaiului de coada-calului, tumorile maligne sunt stopate în creşterea lor şi în cele din urmă făcute să dispară. Chiar polipii organelor pelviene sau cei rectali sau inflamaţiile bursei sinoviale se combat în acest chip. În plus, se folosesc în anumite cazuri comprese cu aburi de coada-calului şi bai de şezut de coada-calului. Aceste comprese cu aburi ajuta şi în durerile stomacale spastice, în crizele hepatice (de ficat) şi biliare (ale veziculei biliare) şi în blocajele dureroase care dăunează activităţii cardiace prin presiunea lor ascendentă.
„La 19 dec 1997 am primit un telefon de prin zonă Steier. Era vorba de un fermier de 49 de ani, căruia îi apăruse în talpa o umflătură tare care-i pricinuia dureri mari. Nu mai putea să calce. În spital a fost ţinut câteva zile şi trimis iarăşi acasă. L-am sfătuit să-şi pună comprese cu aburi de coada-calului care dizolvă chiar şi tumorile maligne. Vă puteţi imagina cât am fost de surprinsă când mi s-a telefonat pe 22 decembrie, deci 3 zile mai târziu, că umflatura dispăruse complet. Pielea era niţel flască şi moale la pipăit, iar umflatura tare nu se mai simţea”.
Am putut constata din experienţa ca şi cele mai grave discopatii dispar foarte rapid cu ajutorul băilor de şezut cu coada-calului, dacă nu au luat naştere prin blocarea unui nerv. Radiografiile arată coloane vertebrale uzate din cauza vârstei, la care însă nu se vede nici o cauză care să stârnească dureri. Presiunea unui rinichi dereglat, care, după cum a dovedit-o experienţa, acţionează ascendent, se plasează în nervii de la suprafaţă care merg de-a lungul şirei spinării şi pricinuiesc aceste dureri. Deci nu este vorba de discurile intervertebrale, ci de o presiune exercitată de un rinichi asupra nervilor care sunt deschişi. O baie de şezut cu coada-calului îndepărtează imediat, prin efectul său în profunzime asupra rinichilor, presiunea lor ascendentă.
„O femeie în vârstă de 38 de ani se trata de trei ani de dureri de discopatie. În loc să simtă o ameliorare, durerile se accentuaseră şi femeia a înţepenit atât de tare în zona umeri-gât, încât dimineaţă nu se mai putea ridica din pat decât cu ajutorul unei bare pe care soţul ei i-o fixase de plafon deasupra patului. În perioada aceea am ţinut o prelegere la Steyr şi cu această ocazie am cunoscut-o. Vă veţi mira desigur aflând că femeia a scăpat, după o singură baie de şezut cu coada-calului, de toate durerile şi de anchiloza”.
Acelaşi lucru este valabil în legătură cu discopatia pricinuită de mersul cu tractorul. Mişcările zguduitoare nu vătămează discurile intervertebrale, ci rinichii sunt cei dereglaţi din cauza acestui ritm sacadat. Ia naştere de îndată o presiune ascendentă, pe care băile de şezut cu coada-calului o îndepărtează.
„O doamnă din Elveţia este de câţiva ani ţeapănă cu un băţ din cauza vertebrei cervicale. Curele anuale la dr. Zeileis din Gallspach au adus o ameliorare pasageră, nici pe departe însă o vindecare. Am cunoscut-o din întâmplare. Mi-a promis pe un ton nu foarte convingător că va face baie de şezut cu coada-calului după întoarcerea acasă. Foarte repede a sosit apoi telefonul, plin de bucurie: După 10 minute de baie caldă de şezut cu coada-calului a trecut orice anchiloza. Şi nici n-a mai revenit vreodată, după cum am avut ocazia să aud după mulţi ani.”
Marele neurolog, dr. Wagner-Jauregg, spune în scrierile sale: „Două treimi din toţi bolnavii de nervi nu ar ajunge la sanatorii, dacă rinichii lor ar fi sănătoşi.” De atunci am putut să sfătuiesc mai mulţi oameni nefericiţi, care din cauza dereglărilor rinichilor sufereau de depresiuni, mânii (idei fixe) şi accese de nebunie, să facă bai de şezut cu coada-calului şi să-i feresc de spital de boli nervoase. Aici trebuie folosit intern, pe lângă urzică şi coada-şoricelului, şi ceaiul de coada-calului, dimineaţa şi seara câte o ceaşcă.
În tulburările renale grave însoţite de toate efectele secundare trebuie încredinţat pentru băile de şezut coada-calului proaspătă; cel mai bine, după cum am mai menţionat, cea înaltă de pe câmpurile mlăştinoase. Pentru 1 baie este necesară o găleată de 5 litri plină cu plante (a se vedea „Modul de folosire” ca şi „Bai de şezut”). În timpul băii de şezut, rinichii trebuie să stea sub apă – durata băii:20 minute! A nu se şterge după baie, ci a se intra în halatul de baie şi a transpira 1 oră în pat, abia apoi a se îmbrăca lenjeria de noapte uscată. Reîncălzita, baia de şezut mai poate fi folosită de 2 ori.
Moduri de folosire:
– infuzie: 1 linguriţă (cu vraf) de coada-calului la 1 litru de apă – se opăreşte, se lasă să stea puţin.
– compresa cu aburi: 2 mâini pline de coada-calului se pun într-o sită care se agăţa peste un recipient de apă clocotită. Când plantele sunt fierbinţi şi moi, se învelesc într-o pânză de în şi se aplică pe locul suferind. A se împacheta neapărat cald! A se lăsa să acţionează mai multe ori sau peste noapte.
 tinctura: 10 grame de coada-calului se lasă la macerat cu 50 grame de rachiu natural de secară. Se lasă să stea 14 zile la soare sau alta sura de căldură. Se agită zilnic!
– bai de şezut: 100 grame de coada-calului se lasă peste noapte în apă rece, în ziua următoare maceratul se înfierbântă până de în clocot şi să adăugă la apă de baie. Durata băii – 20 minute. A nu se şterge după baie, ci a se intra umed în halatul de baie, a transpira 1 oră în pat. Apa băii trebuie să acopere rinichii.
– compresa cu terci: Coada-calului proaspătă este spălată bine şi fărâmiţata pe un fund de lemn până se formează un terci.

joi, 26 martie 2015

Ghidul complet al antioxidantilor

Antioxidantii sunt, fara indoiala, o parte esentiala a unei sanatati optime. Chiar si medicii traditionali accepta importanta unui aport corespunzator de antioxidanti luati din alimentatie sau a unor suplimente de buna calitate cu antioxidanti.
Dar stii cum functioneaza antioxidantii in corpul tau si de ce fel de antioxidanti ai nevoie?A fost intocmita o compilatie cu toate elementele de baza despre antioxidanti pentru marirea intelegerii asupra acestor nutrienti, astfel incat sa poti aprecia mai bine cum contribuie ei la mentinerea sanatatii vietii si a tineretii.

Ce sunt antioxidantii?

Antioxidantii sunt o categorie de molecule capabile sa inhibe oxidarea altei molecule. Corpul distribuie in organism variati nutrienti datorita proprietatilor antioxidante ale acestora. De asemenea, fabrica enzime antioxidante care sa tina sub control reactiile in lant ale radicalilor liberi. Unii antioxidanti sunt produsi de corp, altii nu. In plus, capacitatea naturala a corpului de a produce antioxidanti scade odata cu varsta.
Antioxidantii joaca un rol semnificativ pentru sanatate, deoarece pot influenta imbatranirea prin combaterea radicalilor liberi.
Pentru a intelege complet felul in care antioxidantii contribuie la sanatate, trebuie mai intai intelesmodul in care se formeaza radicalii liberi.
Biogerontologistul Denham Harman a fost primul care a descoperit conceptul radicalilor liberi in 1954, in timp ce facea cercetari pentru a explica procesul imbatranirii. Radicalii liberi sunt un tip de metabolit cu nivel de reactie foarte ridicat, produsi de organism in urma unui metabolism normal si a producerii energiei. Reprezinta raspunsul natural biologic la toxinele de mediu precum fumul tigarilor, lumina soarelui, substantele chimice, radiatiile cosmice si cele create de om, si chiar si unele elemente din medicamente.
Corpul mai produce radicali liberi si atunci cand facem sport si cand apar anumite inflamatii in organism.
Moleculele radicalilor liberi au lipsa unul sau mai multi electroni, si acesti electroni lipsa sunt responsabili pentru oxidarea biologica. Moleculele incomplete ataca agresiv alte molecule pentru a-si completa partile lipsa. Aceste reactii sunt denumire reactii de “oxidare”. Oxidarea este denumita “ruginire biologica”, cauzata de prea mult oxigen in tesuturile noastre.
Radicalii liberi fura electroni de la proteinele din corp, ceea ce dauneaza grav ADN-ului si altor structuri celulare. Acestia creaza un efect “al bulgarelui de zapada” – pe masura ce moleculele fura una de la alta, fiecare devine la randul ei un nou radical liber, lasand in urma un carnagiu biologic.
Radicalii liberi tind sa se adune in membranele celulare (peroxidarea lipidelor), ceea ce determina lipidele celulare sa fie predispuse la distrugerea oxidativa. Cand acest lucru se intampla, membrana celulei devine fragila si dezvolta crapaturi, ducand in cele din urma la dezmembrarea celulei si la moartea ei.
Radicalii liberi influenteaza serios ADN-ul impiedicand duplicarea acestuia, interferand cu mentenanta acestuia, provocand fisuri sau alterari ale structurii prin reactia cu bazele ADN-ului. Radicalii liberi sunt asociati cu peste 60 de boli diferite, printre care:
CancerParkinsonAlzheimer
CataractaArteroscleroza

                                             

Daca organismul nu are o protectie adecvata, radicalii liberi devin de neoprit, determinand o functionare deficitara a celulelor. Acest lucru poate duce la degradarea tesuturilor si creste riscul aparitiei bolilor.Aici intervin antioxidantii.
Antioxidantii sunt donatori de electroni. Ei pot rupe reactia in lant a radicalilor liberi sacrificand proprii electroni pentru hranirea radicalilor liberi, fara, insa, sa devina ei insisi radicali liberi.
Antioxidantii sunt modul in care natura ajuta celulele sa se apere contra atacului speciilor de oxigen reactivi (ROS). Cat timp detine acesti importanti micronutrienti, corpul are capacitatea de a rezista imbatranirii cauzata de expunerea zilnica la poluanti. In lipsa unui aport corespunzator de antioxidanti pentru a strivi radicalii liberi, exista riscul aparitiei stresului oxidativ, care duce la deteriorarea accelerata a organelor si tesuturilor.
Studii numeroase au confirmat beneficiile antioxidantilor si al rolului pe care acestia-l joaca in mentinerea sanatatii si reducerea riscului aparitiei bolilor, Parkinson, Alzheimer, si cancer.
Antioxidantii pot ajuta si la incetinirea procesului imbatranirii, cu mari beneficii pentru sanatatea pielii.
Printre alte beneficii importante ale antioxidantilor se numara si:
  • Repararea moleculelor deteriorate– Un anumit tip de antioxidanti poate repara moleculele deteriorate prin donarea unui atom de hidrogen. Ceea ce devine extrem de important atunci cand este vorba despre o molecula cu rol critic, precum ADN-ul.
  • Blocarea producerii de radicali ai metalelor– Unii antioxidanti au efecte de chelare – ancoreaza metale toxice precum mercurul si arsenicul, care duc la formarea de radicali liberi si le “strang” atat de bine incat previn aparitia oricarei reactii chimice. Agentii de chelare solubili in apa pot ajuta la eliminarea metalelor toxice din organism prin urina.
  • Stimularea activitatii genelor si a productiei de antioxidanti endogeni– Anumiti antioxidanti pot stimula activitatea genelor si maresc apararea naturala a acestora.
  • Furnizeaza un “efect de scut “– Antioxidantii, precum flavonoidele, pot actiona ca un scut virtual atasandu-se de ADN in vederea protejarii acestuia de atacurile radicalilor liberi.
  • Determinarea celulelor canceroase sa “comita suicid”– Unii antioxidanti pot furniza substante chimice anticancer care opresc cresterea cancerului si forteaza anumite celule sa se autodistruga (apopteoza).
In cartea sa Antioxidantii, Richard A. Passwater spune ca oamenii au una dintre cele mai indelungate perioade de viata din regnul animal, cel mai probabil datorita belsugului de antioxidanti din alimentatie in special datorita plantelor verzi. Corpurile umane produc enzime antioxidante care nu pot fi gasite la alte vietuitoare.
“Procesele noastre naturale antioxidante se compenseaza reciproc, acoperind astfel deficientele temporare.”explica Dr. Passwater.
Multi cred ca daca iei cativa antioxidanti – intr-o doza sau doua mai mari – este suficient pentru mentinerea unei sanatati optime. Dar nu este chiar asa. Dimpotriva, o gama larga de antioxidanti este necesara pentru mentinerea sanatatii.

cititi : Mai multe studii stiintifice arata clar ca pacientii care fac chimioterapie impotriva cancerului traiesc mai putin decat cei care nu fac niciun tratament!

Tipuri diferite de antioxidanti

Stiinta antioxidantilor poate fi destul de complexa, deseori cauzand confuzie printre oameni in privinta tipurilor de antioxidanti care trebuie consumati. De exemplu, deseori medicii specialisti sunt intrebati daca este necesar sa se ia supliment cu astaxantina daca deja se ia resveratrol.
Raspunsul este ca DA – astaxantina este, de fapt, un antioxidant solubil in lipide, in timp ce resveratrolul este un antioxidant solubil in apa. Fiecare tip de antioxidant are propria sa functie speciala.
Clasificati dupa gradul de solubilitate, antioxidantii se impart in solubili in lipide/grasimi (hidrofobici) sau in apa (hidrofilici). Ambele sunt necesare organismului pentru protejarea celulelor, pentru ca interiorul celulelor si lichidul dintre ele au in compozitie apa, in timp ce membranele celulelor sunt in cea mai mare parte alcatuite din grasime.
Deoarece radicalii liberi ataca atat continul lichid al celulelor, cat si pe cel alcatuit de grasimi al membranei celulare, ambele tipuri de antioxidanti sunt necesari pentru o protectie completa contra deteriorarii oxidative.
Antioxidantii solubili in lipide sunt cei care protejeaza celulele de peroxidarea lipida. Acestia sunt deseori localizati in membranele celulelor. Cateva exemple de antioxidanti solubili in lipide sunt vitaminele A si E, carotenoidele si acidul lipoic.
Antioxidantii solubili in apa se gasesc in lichidele ce contin apa, precum sangele si lichidele din jurul celulelor (matrice citosol sau citoplasmatica). Cateva exemple de antioxidantii solubili in apa sunt vitamina C, polifenoli si glutation.
Totusi, solubilitatea nu este singurul mod de clasificare a antioxidantilor. Acestia pot fi clasificati si in enzimatici si non enzimatici.
  • Antioxidantii enzimaticisunt benefici deoarece dezmembreaza si elimina radicalii liberi. Acestia pot elimina produsii oxidativi periculosi prin transformarea lor in hidrogen peroxid, apoi in apa. Acest proces are loc prin mai multi pasi ce necesita prezenta unor co-factori cu urme metalice, precum zincul, cuprul, manganul si fierul. Antioxidantii enzimatici nu pot fi gasiti in suplimente, dar pot fi produsi de corp.
Antioxidantii enzimatici principali din organism sunt:
  • Superoxid dizmutaza (SOD)poate descompune superoxidul in hidrogen peroxid si oxigen, cu ajutorul cuprului, zincului, manganului, si al fierului. Se gaseste in aproape toate celulele aerobice si lichidele extracelulare.
  • Catalaza (CAT) are loc prin convertirea hidrogenului peroxid in apa si oxigen, cu ajutorul fierului si a co-factorilor de mangan. Finalizeaza procesul de detoxifiere inceput de SOD.
  • Glutation peroxidaza (GSHpx)si glutation reductaza sunt enzime ce contin seleniu care catalizeaza hidrogen peroxidul si peroxidele organice in alcooli. Sunt mult mai prezenti in ficat.
  • Antioxidantii non enzimatici sunt benefici deoarece intrerup reactiile in lant ale radicalilor liberi. Cateva exemple de carotenoide, vitamina C, vitamina E, polifenoli din plante, si glutation (GSH). Cei mai multi antioxidanti din suplimentele alimentare si alimente sunt non enzimatici si ofera suport enzimatic antioxidantilor printr-o “prima curatenie” si dezarmare a radicalilor liberi. Astfel previn diminuarea antioxidantilor enzimatici.
Antioxidantii pot fi clasificati si in functie de marimea lor moleculara:
  • Antioxidantii cu molecule mici actioneaza prin curatarea sau “epurarea” speciilor de oxigen reactiv si eliminarea lor prin neutralizare chimica. Jucatorii grei din aceasta categorie sunt vitaminele C si E, glutation, acidul lipoic, carotenoidele, si CoQ10.
  • Antioxidantii din proteinele mari tind sa fie antioxidantii enzimatice mentionati mai sus, precum si “proteinele de sacrificiu, ” care absorb ROS si resping atacurile acestora asupra proteinelor esentiale. Un astfel de exemplu de proteina de sacrificiu este albumina, care “incaseaza glontul” pentru enzime vitale si ADN.
Nu este minunat felul in care natura ne-a echipat cu o combinatie de sisteme de protectie diferite, astfel incat sa protejeze aproape contra oricarui pericol biologic?

cititi : Legatura directa intre cancer si alimentatie

Antioxidanti care nu ar trebui sa lipseasca

Asa cum am mentionat, este crucial sa NU te limitezi doar la unul sau doua tipuri de antioxidanti. Ai nevoie de o gama larga de antioxidanti pentru o sanatate optima.
Anumiti antioxidanti pot fi produsi de corp. Acestia sunt:
  • Glutation– Cel mai puternic antioxidant al corpului, glutationul este o tri peptida existenta in fiecare celula a corpului. Mai este denumit si “master antioxidant” deoarece este intracelular si are abilitatea unica de a maximiza performanta tuturor celorlalti antioxidanti, inclusiv a vitaminelor C si E, CoQ10, a acidului alfa-lipoic, precum si a legumelor si fructelor proaspete consumate zilnic.
Principala functie a glutationului este sa protejeze celulele si mitocondriile de deteriorare peroxidativa si oxidativa. Este, de asemenea, esential si pentru detoxifiere, utilizarea energiei, si prevenirea bolilor asociate cu imbatranirea. Glutationul elimina, de asemenea, si toxinele din celule si ofera protectie contra efectelor daunatoare ale radiatiei, substantelor chimice, si a poluantilor de mediu.
Abilitatea corpului de a produce glutation scade odata cu varsta. Cu toate acestea, exista nutrienti care incurajeaza productia de glutation, precum proteina de calitate din zer, curcumin, lactate neprocesate fermentate.
  • Acidul Alfa-Lipoic (ALA)– pe langa abilitatile sale de epurare a radicalilor liberi, acest puternic antioxidant mai poate face urmatoarele:
    • Modifica genele pentru reducerea inflamatiilor
    • Cheleaza cu eficienta metalele grele
    • Intensifica sensibilitatea insulinei
ALA este singurul antioxidant care poate fi usor transportat catre creier, oferind numeroase beneficii persoanelor cu boli ale creierului, precum Alzheimer. ALA poate regenera si alti antioxidanti, precum vitaminele C si E si glutation. Acest lucru inseamna ca, atunci cand corpul a epuizat stocul acestor antioxidanti, ALA poate ajuta la regenerarea lor.5
  • CoQ10 (Ubiquinone)– Folosita in fiecare celula din corp, CoQ10 este catalizata de corp pana la forma ei redusa, denumita ubiquinol, pentru a-i maximiza beneficiile. CoQ10 a facut subiectul a mii de studii. Pe langa rolul sau natural de protectie contra radicalilor liberi, aceasta:
    • Contribuie la producerea energiei in celule
    • Ofera suport sanatatii inimii, sistemului imunitar si sistemului nervos
    • Reduce semnele imbatranirii
    • Mentine presiunea arteriala in limite normale 6
La persoanele cu varste de pana la 25 de ani corpul poate transforma CoQ10 in ubiquinol fara probleme. Insa, cu cat inaintam in varsta, corpul transforma tot mai greu CoQ10 oxidata in ubiquinol. De aceea poate aparea necesitatea suplimentarii cu ubiquinol.
Exista antioxidanti care nu pot fi produsi in afara corpului, si care trebuie luati din alimente bogate in antioxidanti sau din suplimente puternic antioxidante.
Resveratrolul – Prezent in anumite fructe precum strugurii, legumele, cacaua, si vinul rosu, acest antioxidant poate trece bariera sangelui din creier, oferind protectie creierului si sistemului nervos.(7) Strugurii contin un nivel ridicat de resveratrol.
Resveratrolul s-a dovedit a fi eficient in preventia bolilor legate de imbatranire, ceea ce i-a adus numele de “fantana tineretii.”
Pe langa protectia contra radicalilor liberi, acest antioxidant mai poate ajuta:
  • La inhibarea raspandirii cancerului, in special a cancerului de prostata
  • La reducerea presiunii arteriale
  • La mentinerea sanatatii inimii si imbunatatirea elasticitatii vaselor sangvine
  • La normalizarea raspunsului anti – inflamator
  • La prevenirea aparitiei bolii Alzheimer
Carotenoidele dau mancarii acea frumoasa culoare plina de vigoare.
Carotenoidele sunt o categorie de pigmenti naturali cu puternice proprietati antioxidante. Sunt compusi care dau mancarilor culori vii. Exista peste 700 carotenoide naturale, si chiar in acest moment probabil peste 10 tipuri diferite circula prin sistemul nostru sangvin. Carotenoidele se impart in doua grupe:
  • Carotenele nu contin atomi de oxigen. Cateva exemple sunt licopena (prezenta in rosii) si beta carotenul (prezent in morcovi), care este transformat de organism in vitamina A.
  • Xantofila contine atomi de oxigen, iar exemplele includ luteina, cantaxantina (aurul din ciupercile chanterelle), zeaxantina, si astaxantina. Zeaxantina este cel mai raspandit carotenoid care exista in mod natural in natura si se gaseste in ardei grasi verzi, kiwi, porumb, struguri, dovleacul pentru placinte si portocale.
  •  Astaxantina– Desi tehnic este o carotenoida, acest antioxidant merita o mentiune aparte datorita avantajului sau nutritional exceptional. Astaxantina este o carotenoida marina produsa de micro algele Haematococcus pluvialis atunci cand rezervele de apa sunt pe sfarsite, pentru a se proteja de radiatiile ultraviolete.
Astaxantina este considerata de cunoscatori cea mai puternica carotenoida in ceea ce priveste capacitatea de curatare de radicali liberi. Este de 65 de ori mai puternica decat vitamina C, de 54 de ori mai puternica decat beta carotenul si de 14 ori mai puternica decat vitamina E.
La fel ca resveratrolul, poate trece de bariera sange-creier, ADN si bariera sange-retina – ceea ce beta carotenul si licopena nu pot face.
Astaxantiana este, de asemenea, mai eficienta decat alte carotenoide la “stingerea oxigenului in stare de singlet, ” un tip special de oxidare cauzata de lumina soarelui si diferite minerale organice. Astaxantina este de 550 ori mai eficienta decat vitamina E si de 11 ori mai puternica decat beta carotenul in ceea ce priveste utilizarea oxigenului singlet.
Astaxantina este un antioxidant cu beneficii largi, precum:
  • Sprijina functia imunitara
  • Imbunatateste sanatatea cardiovasculara prin reducerea Proteinelor Reactive – si a trigliceridelor, si prin cresterea HDL benefic
  • Protejeaza ochii de cataracta, degenerare maculara, si orbire
  • Protejeaza creierul de dementa si Alzheimer
  • Reduce riscul diferitelor tipuri de cancer
  • Ajuta in cazul recuperarii ca urmare a ranilor la nivelul coloanei vertebrale si a sistemului nervos
  • Reduce inflamatiile de orice tip, inclusiv artrita si astmul
  • Imbunatateste rezistenta, performanta sportiva si recuperarea fizica
  • Reduce indigestia si refluxul gastric
  • Stabilizeaza zaharul din sange, protejand astfel rinichii
  • Creste eficienta spermei si cantitatea acesteia, imbunatatind fertilitatea
  • Ajuta la prevenirea arsurilor solare si protejeaza contra efectelor radiatiilor
  • Reduce influenta negativa oxidativa asupra ADN-ului
  • Reduce simptomele unor boli precum pancreatita, scleroza multipla, sindromul de tunel carpian, artrita reumatica, boala Lou Gehrig, Parkinson, si alte boli neuro degenerati
Vitamina C– Denumita “bunicul” antioxidantilor traditionali, vitamina C ofera o gama larga de beneficii uimitoare pentru sanatate. Ca antioxidant vitamina C:
  • Combate oxidarea actionand ca un donator important de electroni
  • Mentine cursul optim al electronilor prin celule
  • Protejeaza proteinele, lipidele si alti elementi vitali moleculari din organism
Vitamina C este esentiala si in sinteza colagenului, un component de structura important pentru oase, vase de sange, tendoane si ligamente.
Vitamina C se obtine din legume si fructe crude organice, dar poate fi luata si ca supliment alimentar sau poate fi administrat intravenos (IV). Unii experti nu recomanda suplimentele traditionale cu vitamina C de pe piata, nefiind atat de bio disponibile pe cat pretind. Si daca se iau totusi, se recomanda cele fabricate cu tehnologie lipozomala, care face nutrientul mai usor de absorbit de celule.
  • Vitamina E– Vitamina E naturala este o familie de opt compusi diferiti: patru tocoferoli si patru tocotrienoli. Se pot obtine toti acesti compusi ai vitaminei E cu o alimentatie echilibrata, alcatuita din alimente intregi. Daca se opteaza pentru un supliment de vitamina E sintetica, va fi doar unul dintre cei opt compusi.

Surse de alimente bogate in  antioxidanti

Atunci cand vine vorba de nutrienti, alimentatia – nu suplimentele – ar trebui sa fie sursa principala. O dieta echilibrata, alcatuita din alimente neprocesate, crude organice, mai ales fructe si legume, poate furniza corpului nutrientii si antioxidantii esentiali pentru obtinerea si mentinerea unei sanatati optime.
Care sunt alimentele cele mai bogate in antioxidanti? Expertii recomanda urmatoarele categorii:
  • Legume organice proaspete. Cele mai multe din legumele pe care le consumam, in special cele cu frunze, sunt pline de fitochimicali puternici, care sunt compusi vegetali ce actioneaza ca antioxidanti. Fito chimicalele pot reduce inflamatiile si elimina carcinogenii.
Cu toate acestea, pentru maximizarea antioxidantilor din legume, acestea trebuie consumate crude, in starea lor cea mai apropiata de momentul culesului. Sucurile din legume sunt foarte recomandate pentru ca ele ajuta la absorbtia tuturor nutrientilor din legume – sucurile din legume constituie cea mai sanatoasa bautura antioxidanta din alimentatia unei persoane. Pulpa poate fi si ea consumata, in loc sa fie aruncata. Sfaturi valoroase pot fi gasite pe internet legat de beneficiile sucurilor pentru sanatate.
Vlastarii sunt si ei surse puternice de antioxidanti, continand minerale, vitamine, si enzime ce contribuie la o sanatate optima. Doua dintre cele mai apreciate tipuri de vlastari sunt cele de mazare si de floarea-soarelui, deoarece au continutul cel mai ridicat de proteine. Unii consumatori cresc vlastarii in borcane sau in tavite si pot consuma cate o tavita la doua-trei zile.
Fructele de padure proaspete precum afinele, murelemerisoarele, zmeura, sunt cei mai buni antioxidanti din fructe, deoarece contin fito chimicale puternice ce inhiba in mod direct legarea ADN-ul de anumiti carcinogeni. Fructele de padure sunt si surse foarte bune de antioxidanti precum vitamina C, caroteni, si carotenoide, dar si de nutrienti precum zinc, potasiu, fier, calciu, si magneziu.
  • Nucile pecannucile romanesti si arahidele sunt alimente excelente antioxidante ce pot stimula sanatatea inimii si sanatatea in general. Nucile trebuie sa fie crude si organice, nu iradiate sau pasteurizate. Toturi arahidele nu sunt recomandate in mod special, deoarece pot fi contaminate foarte usor cu un mucegai carcinogen denumit aflatoxina.
  •  Ierburi aromatice si condimente. Pe langa faptul ca sunt o sursa bogata de antioxidanti, ele pot combate cu succes cancerul. Ierburile aromatice si condimentele difera in special ca provenienta, ierburile provenind din frunzele plantelor, in timp ce condimentele provin din seminte, tulpini si coaja acestora. Ambele sunt folosite de mii de ani pentru aromarea mancarurilor si pentru tratarea bolilor.Printre cele mai bune optiuni se numara cuisoarele macinate,scortisoara macinataoreganoturmericulghimbirul si usturoiul. Ideal este utilizarea ierburilor proaspete, acestea fiind mai sanatoase si avand un nivel mai ridicat de antioxidanti decat variantele procesate si pulverizate. Ca un exemplu, activitatea antioxidanta a usturoiului proaspat este de 1.5 ori mai mare decat cea a usturoiului uscat si macinat.
  • Ceaiul verde organic.Aceasta bautura bogata in antioxidanti contine epigallocatechina-3-gallata (EGCG), un catechin polifenol si unul dintre cei mai puternici antioxidanti cunoscuti in ziua de azi. EGCG este benefic in scaderea riscului de atac de cord si atac cerebral, glaucom, reducerea colesterolului si multe altele. Studiile au mai descoperit si ca acesta imbunatateste performanta sportiva, mareste oxidarea grasimii si ajuta la prevenirea obezitatii datorita efectului de reglare pe care-l are in metabolizarea grasimii.
Cu toate acestea, nu toate ceaiurile verzi sunt la fel. Unele specii de ceaiuri verzi procesate pot contine foarte putin EGCG sau chiar deloc. Unele pliculete de ceai pot fi contaminate cu fluor sau pot contine plastice periculoase care pot patrunde in ceai atunci cand acesta este infuzat.
Pentru un ceai verde de calitate este preferabil sa se foloseasca ceaiul organic, din frunze varsate, dintr-o sursa cunoscuta / verificata. O alegere buna poate fi ceaiul organic matcha si tulsi.
Este, de asemenea, recomandabil consumul de proteina de calitate din zer – presata la rece, de la vaci hranite pe pasuni, fara adaosuri de hormoni, zahari si alte chimicale.
Proteina din zer furnizeaza toti amino acizii esentiali pentru producerea de antioxidanti: cisteina, glicina, si glutamatul. Contine, de asemenea, glutamilcisteina, un reziduu de cisteina unica foarte disponibila de a fi transformata in glutation.

cititi : Despre planta si condimentul Curcuma/Turmeric

Suplimente de antioxidanti recomandate

Dupa cum se stie, nu toti expertii recomanda aportul de suplimente, pentru ca acestia nu pot inlocui nutrientii ce pot fi absorbiti din alimentele organice. Suplimentele trebuie luate pentru suplimentarea alimentatiei, nu pentru inlocuirea acesteia.
Totusi, avand in vedere ritmul rapid de viata din ziua de azi si stilul de viata aglomerat, multi oameni neglijeaza importanta consumarii alimentelor intregi, organice. Nu au timp sa gateasca sau sa pregateasca o hrana sanatoasa, determinand aparitia unei carente de nutrienti esentiali, inclusiv antioxidanti. In acest caz, un supliment de antioxidanti de calitate poate fi o solutie ideala. Totusi, trebuie retinut ca un consum exagerat de antioxidanti, in special din suplimente, poate avea efecte negative asupra sanatatii.

Modificari in stilul de viata pentru maximizarea aportului de antioxidanti

                           

O alimentatie bogata in antioxidanti nu va functiona in avantajul sanatatii daca nu este combinata si cu un stil de viata sanatos. Nu trebuie pierdut din vedere faptul ca si obiceiurile proaste pot duce la formarea radicalilor liberi. Daca acestea nu sunt eliminate, nivelul radicalilor liberi din corp poate creste la cote alarmante, creand medii propice pentru boli.
Pe langa alimentatia pe baza de alimente neprocesate, iata cateva indrumari privind anumite obiceiuri:
  • Reducerea si in cele din urma eliminarea zaharului (in special a fructozei) si a cerealelor din alimentatie. Conform Robert Lustig, profesor de pediatrie la Divizia de Endocrinologie de la Universitatea din California, San Francisco,fructoza sufera reactia lui Maillard cu proteinele, ceea ce duce la superoxidarea radicalilor liberi din corp. Acesti radicali liberi pot cauza inflamatii ale ficatului similare cu cele cauzate de alcool.
O alimentatie cu mai putin zahar si cereale (care se transforma in zahar in organism) poate scadea stresul antioxidant, ceea ce inseamna ca va scadea si nevoia de consum. In plus, antioxidantii existenti vor functiona mai bine si pentru perioade mai lungi. Se recomanda, de asemenea, eliminarea oricarui tip de alimente procesate, in special bauturile carbogazoase, acestea avand in special un continut foarte mare de fructoza.
                                          

  • Sportul si orice fel de activitate fizica moderata poate mari productia de antioxidanti dar intr-un mod paradoxal, deoarece creaza, de fapt, un puternic stres oxidativ. Totusi, daca este facut corect si cu moderatie, poate contribui la capacitatea corpului de a produce antioxidanti. De aceea se recomanda in special sesiuni scurte de exercitii fizice de intensitate mare in locul unor exercitii cardio prelungite de genul maratonului, care suprasolicita inima.
  • Gestionarea stresului. Stresul poate exacerba inflamatia si sistemul imunitar scazut cauzat de formarea de radicali liberi. Studiile au demonstrate legaturi semnificative intre stresul acut si/sau cronic emotional si psihologic si numeroase probleme de sanatate. S-a demonstrat ca un procent de pana la 85 % dintre boli au un element emotional.
Pentru gestionarea eficienta a stresului pot fi folosite instrumente psihologice de energizare, precum Tehnica de eliberare emotionala (EFT). EFT este o forma de acupunctura psihologica – dar fara ace – care te poate ajuta sa-ti corectezi scurt-circuitele emotionale care au contribuit la stresul cronic.
Evitarea fumatului. Fumatul formeaza radicali liberi in organism, accelerand procesul de imbatranire. Chiar si fumatul pasiv poate afecta sanatatea prin distrugerea microcapilarelor din piele, limitand astfel abilitatea acesteia de absorbtie a nutrientilor, ducand la imbatranire si ridare accelerata.Fumatul contribuie si la patologia numeroaselor boli, printre cele mai cunoscute fiind cancerul la plamani.
Somn suficient.Un somn de buna calitate este unul dintre pietrele de fundament ale unei sanatati bune, iar stiinta a stability ca un deficit de somn poate avea efecte grave si pe termen lung asupra sanatatii. Intre sase si opt ore de somn pare sa fie perioada optima de somn pentru adulti, prea mult sau prea putin avand efecte adverse asupra sanatatii.
Impamantarea are un puternic efect antioxidant care ajuta la reducerea inflamatiilor din corp. Exista un flux constant de energie intre corpurile umane si pamant, care are o incarcatura negativa mai puternica. Plimbarea cu picioarele goale prin pamant ajuta la absorbtia electronilor negative prin talpi. Cel mai bun mod de a folosi impamantarea este prin exercitii fizice in picioarele goale afara, in curte sau pe plaja. Este unul dintre cele mai minunate, ieftine si puternice moduri de a-ti imbunatati sanatatea.

SURSA: http://viataverdeviu.ro/ghid-antioxidanti-radicali-liberi/