Translate

Sanatate pentru prieteni - canal YOUTUBE

Se afișează postările cu eticheta antiinflamator. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta antiinflamator. Afișați toate postările

joi, 24 septembrie 2015

Cum sa reducem riscul bolilor de inima

  Comisioanele obtinute din vinzarea produselor din magazinele online de pe acest site sunt folosite pentru tratamentul bolilor de care sufera fratele meu : schizofrenie, diabet, hepatita C, cancer ficat, cancer colon                                  







                               47940
Cardiozyme, 60 comprimate, 
Alevia (Alevia) Sanatate si vitalitate

Recomandari Alevia Cardiozyme: Ajuta la functionarea corecta a inimii si reduce riscul aparitiei bolilor sistemului cardiovascular.
Compozitie per 3 comprimate Alevia Cardiozyme: Coenzima Q10 100mg Resveratrol 60mg (300mg Poligonum cuspidatum)
Descriere Alevia Cardiozyme: Este esential pentru producerea energiei in organism si in celulele cardiace. Asigura energia necesara activitatii ritmice a inimii si o ajuta sa se contracte eficient. Protejeaza fibra nervoasa si este un antioxidant puternic. Este eficienta in lupta impotriva cancerului si pentru persoanele care iau medicatie pentru scaderea colesterolului LDL cu statine. Resveratrolul reduce riscul aparitiei bolilor de inima cu 30-40%, previne agregarea plachetara, scade vascozitatea sangelui, prevenind aparitia trombozelor, reduce nivelul colesterolului rau, LDL si al trigliceridelor, sustine productia de oxid nitric care relaxeaza si dilata arterele, previne aparitia cardiopatiei ischemice, sustine valorile normale ale TA. in plus, are actiune puternic antioxidanta, energizanta, anti-imb?tranire, antitumorala, antiinflamatoare, antialergica, neuroprotectoare.
Mod de administrare Alevia Cardiozyme: 1 comprimat de 2-3 ori pe zi, pana la orele 18.00, preferabil pe stomacul gol sau la recomandarea medicului

Efecte Alevia Cardiozyme:
- Efect benefic in afectiuni cardiovasculare: hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca, accidente vasculare cerebrale, hipercolesterolemie, aritmii, cardiopatie ischemica, ateroscleroza
-Efect benefic in protectia si prevenirea impotriva afectiunilor cardiovasculare
- Protejeaza muschiul cardiac
- Efect benefic in cancer si diabet, terapii antitumorale, obezitate, stres, oboseala
- Re-energizeaza organismul si creste capacitatea fizica
- Sustine sanatatea creierului si a sistemului nervos
- Protejeaza ficatul in afectiunile hepatice cronice
- Combate imbatranirea prematura
- Creste imunitatea organismului.
 pret: 34.9 RON
 id produs: 47940
Cumpara acum : click aici


Alte produse :
Aspacardio Omega 3, 30 capsule, Terapia (Terapia)
Sanatate si vitalitate

Cosmetice/ Dermo - Cosmetice-demachiant 3 in 1

Cuplu si viata sexuala-imbunatatirea functiei erectile si sexuale la barbati


vineri, 3 iulie 2015

Ulei din seminte de in – sursa excelenta de sanatate


Uleiul de in este un produs natural, obtinut prin presarea la rece a semintelor de in, astfel incat proprietatile curative si calitatile tamaduitoare sa nu fie pierdute.
In compozitia uleiului de seminte de in, intra lignani (chimicale naturale din plante cu capacitate antioxidanta) care au proprietati antivirale, antibacteriene, antiparazitare si antitumorale.
Cercetatorii sustin ca lignanii din semintele de in, aduc multe promisiuni in batalia cu afectiunile, incluzand un rol important in prevenirea cancerului, mai ales cancerul la san.
Uleiul de seminte de in contine lecitina si este deosebit de eficient in reglarea tranzitului intestinal. De asemenea, uleiul de in are actiune antiinflamatoare, cardioprotectoare si de reducere a grasimilor din sange.
Uleiul de in are calitati deosebite, continand de doua ori mai multi acizi grasi Omega 3 decat uleiul de peste si un amestec de acizi esentiali Omega 3 si Omega 9.
Toti acesti aminoacizi au un rol primordial in refacerea celulara, fiind foarte utili in tratarea sau ameliorarea diverselor afectiuni.

Ulei din seminte de in – sursa excelenta de fibre vegetale

Semintele de in sunt o sursa excelenta de fibre, atat solubile si cat si insolubile. Mucilagul continut stabilizeaza nivelele glicemice din sange si este un laxativ natural.
La fiecare 100 de grame de seminte de in primesti 25-30 de grame de proteine, motiv pentru care consumul de ulei de in este foarte recomandat in diete, atata timp cat este administrat cu moderatie.

Ulei de in – sursa de vitamine si minerale

Vitaminele si mineralele gasite in semintele de in sunt: zinc, fier, Viramina E, caroten, Vitaminele B, magneziu, calciu, sulfur, potasiu, fosfor, mangan, silicon, curpu, nichel, molibden, crom si cobalt.
Ulei de in – beneficii in sanatate, cosmetica si stare psihica
Semintele de in au fost intens studiate de-a lungul anilor si mai multe studii si cercetari de laborator i-au dovedit eficienta si il recomanda in combaterea mai multor afectiuni. Astfel beneficiile consumului de ulei de in sunt dovedite in:
– protectie antioxidanta
– prevenirea cancerului de piele, prostata, san, plaman, colo-rectal
– tinerea sub control a astmului, afectiuni pulmonare cronice obstructive (bronsita, pleurezie, emfizem)
– mentinerea echilibrului hormonal in menopauza, dureri menstruale (dismenoree),
– infertilitate masculina si feminina prin eliminarea excesulul de hormoni la nivel digestiv
– riscul bolilor cardio-vasculare se reduce semnificativ la cei care aduc prin alimentatie surse de acizi grasi omega 3;
– scade productia si activitatea fibrinogenului;
– scade rata aritmiilor cardiace;
– mareste cantitatea de serotonina in creier si ne confera o stare de bine
– ajuta la cresterea si ramificarea terminatiunilor nervoase (dendride si axoni);
– intarzie si reduce aparitia simptomelor senilitatii prin blocarea generarii de radicali liberi de natura lipidica;
– capacitatea de a distruge vasele care alimenteaza cu sange tumora (proprietate pe care o mai are numai genisteina din soia!);
– marirea suprafetei intestinale si a absortiei nutrientilor
– vindeca ulcerul gastric si duodenal
– blocheaza actiunea citokinelor (TNFa, PAF, PCR, IL1-8 etc.);
– stimuleaza sinteza colagenului din piele, aceasta devenind mai elastica si mai supla.
– deficit de atentie si hiperactivitate ( datorita continutului de lecitina)
– tinerea sub control a depresiei, schizofreniei, tulburarilor bipolare, sclerozei in placi, anxietatii, migrenelor, anorexiei nervoase
– in osteoartritia, artrita reumatoida
– in arsuri, acnee, eczema
– in constipatie, boala Crohn, ulcer
– hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie, ateroscleroza, hipertensiune
– prevenirea infarctului miocardic
– tratarea infectiilor bacteriene, fungice, virale
– obezitate si stimularea metabolismului energetic
                       

Ulei de in – doza zilnica recomandata

Necesarul zilnic de acizi grasi omega 3 (daca ne gandim sa acoperim nevoile cotidiene ale organismului numai din uleiul de in), este de doua lingurite de ulei de in pe zi, dimineata si seara, inainte de masa.
Incercati sa nu depasiti 3 linguri de ulei / zi, fie el si de in, deoarece exista riscuri de ingrasare si de crestere a lipidelor plasmatice.
Trebuie sa avem in vedere faptul ca uleiul de in este totusi un ulei, fiind astfel chiar situat in varful listei alimentelor celor mai calorigene. Astfel o lingura de ulei (15 ml) x 9,3 kcal/gram, depaseste cu mult de 100 kcal.

Semintele de in previn osteoporoza

Pentru a reduce riscul de osteoporoză, este suficient să adaugi ulei de seminţe de in în mâncare. Studiile au demonstrat că acest ulei menţine în stare bună oasele, prin creşterea nivelului unei proteine implicate în formarea sistemului osos. Specialiştii spun că uleiul de seminţe de in este benefic mai ales femeilor la menopauză şi celor care suferă de diabet, predipoziţia către osteoporoză fiind mai crescută în cazul lor.

Semintele de in trateaza acneea si previn caderea parului

Un tratament naturist eficient impotriva acneei presupune folosirea de cataplasme cu făină din seminţe de in. Cataplasmele se prepară prin amestecarea făinii de in cu apă până cand se obtine o pastă. Cataplasmele trebuie aplicate săptămânal pe zonele afectate si astfel vor face ca pielea să devină mai fină şi mai curată. Tot datorită acţiunii lor de reglare a tulburărilor hormonale, seminţele de in ajută şi la prevenirea căderii părului.

Precautii in folosirea Uleiului de In

Femeile insarcinate nu au voie sa foloseasca ulei de in, fiindca s-a constatat ca acesta poate cauza nasteri premature si chiar schimbari ale metabolismului. De asemenea femeile care alapteaza trebuie sa ocoleasca consumul uleiului de in.
Avertismul in privinta consumului acestui ulei este valabil si pentru cei care manifesta anumite afectiuni ale sangelui, acestia trebuie neaparat trebuie sa consulte un doctor inainte de a folosi ulei de in deoarece acest ulei creste considerabil riscul de a produce hemoragii severe in cazul acestor pacienti.
Ulei de seminte de in – Efecte secundare ale folosirii
Efectelele secundare ale utilizarii uleiului din seminte de in: balonare si producerea de gaze intestinale, simptome ce se intalnesc mai frecvent la inceputul dietei cu acest ulei sanatos. Este ca la inceput sa se foloseasca cantitati mici de ulei de in si sa se bea mai multe lichide. Cantitatea zilnica de ulei de in recomandata de medici este de maxim 30 de ml.
Dieta BUDWIG cu Ulei de seminte de in
IN FAZA AVANSATA DE CANCER  SE RECOMANDA ZILNIC:
  1. 6 liguri de branza de capra (sau alta branza organica, cu continut redus de grasime), 3 linguri de ulei de in si cu 3 linguri de seminte de in macinate ce se amesteca pina se fac maioneza. Semintele de in se macina in rasnita de cafea. Se poate adauga miere de albine (mierea nu este indicata in neoplasmele hormonale).Apoi se adauga fructe de padure, antioxidanti puternici ca mure, zmeura, capsuni, proaspete sau uscate (fructe antioxidante, in general).
  • Tratamentul, nu trebuie intrerupt dupa disparita cancerului. Se pot reduce cantitatile la 2 linguri de branza de capra cu o lingura de ulei de in si cu o lingura de seminte de in macinate.
Nu se macina mai multe seminte de in decit e necesar deoarece calitatile antioxidante ale lor dispar dupa cateva minute. Evitati consumul de carne de orice fel!!!.
Opţional se poate adauga piper rosu (sauCayenne) si usturoi.
Daca nu puteti consuma produse lactate trebuie inlocuite cu nutrienti ce contin proteine si enzime sulfurate uscate. 
VEZI  : 

Dieta naturista pentru cancer - Dieta BUDWIG cu ulei de in


SURSA : http://www.frunza-verde.ro/
            https://realtratamentcancer.wordpress.com/
                                

marți, 30 iunie 2015

Corcodusele benefice in anemie si oboseala


Corcodusele, fructe extrem de accesibile in regiunile rurale Atunci cand se afla in stare cruda, corcodusele au cea mai puternica actiune antioxidanta si antiinflamatorie. Culorile acestor fructe, care variaza de la galben si roz, pana la rosu si mov inchis, sunt un indicator al prezentei substantelor naturale cu beneficii unice asupra organismului.
- Prevenirea bolilor cardiovasculare. Corcodusele galbene sunt bogate in beta-caroten (un antioxidant potent care lupta cu actiunea nociva a radicalilor liberi asupra celulelor organismului), zeaxantina si flavonoizi, care diminueaza nivelul colesterolului rau LDL in organism si reduc presiunea arteriala si riscul de instalare a cancerului.
- Reducerea riscului de cancer. Varietatile rosii de corcoduse coapte indica prezenta altor nutrienti pretiosi, asa cum este licopenul (eficient in prevenirea mai multor tipuri de cancer), quercetina (flavonoid cu proprietati antivirale si antiinflamatorii) si acid elagic (fitochimicala cu efect de purificare a sangelui).
- Incetinirea procesului de imbatranire. Corcodusele a caror nuanta in stare coapta este de rosu inchis si mov sunt bogate in resveratrol, cel mai potent antioxidant, de 4-5 ori mai puternic decat beta-carotenul, despre care s-a descoperit ca incetineste procesul de imbratranire si imbunatateste sanatatea cardiovasculara.
- Imbunatatirea functiilor cognitive. Corcodusele sunt bogate in fosfor si magneziu, doua minerale care stimuleaza memoria si functiile sistemului nervos, sustinand puterea de concentrare si tonusul general.
- Prevenirea si tratarea anemiilor. Cu un aport generos de vitamina C si fier, corcodusele au un rol de prevenire si tratare a anemiilor, precum si a starilor de oboseala si epuizare.
- Facilitarea vindecarii afectiunilor respiratorii. Corcodusele sunt utilizate, in medicina naturista, pentru grabirea vindecarii bolilor tractului respirator, in special in randul copiilor. Vitamina C din compozitia acestor fructe intaresc sistemul imunitar si ii sporesc randamentul impotriva infectiilor diverse.
- Cicatrizarea ranilor. Tot corcodusele sunt utilizate in popor pentru cicatrizarea rapida a ranilor. Compresele imbibate in sucul proaspat al acestor fructe se aplica direct pe rani timp de cateva minute.
- Pierderea in greutate. Intrucat au un aport caloric foarte scazut si hidrateaza din plin organismul, corcodusele sunt recomandate si in curele de slabit. Un pahar din suc natural de corcoduse, baut inainte de masa, ajuta la instalarea rapida a starii de satietate si la accelerarea arderii grasimilor in organism.
- Detoxifierea organismului. Corcodusele contribuie la detoxifierea organismului si la sinteza hormonilor glandelor suprarenale, datorita vitaminei C pe care o furnizeaza.din tara noastra, detin numeroase proprietati nutritive cu beneficii importante asupra starii de sanatate. Compozitia chimica a corcoduselor abunda in vitamine, minerale, proteine, acizi, zaharuri si pectine.
Corcodusele sunt benefice in tratarea anemiilor si a oboselii cronice, fiind si ingredientele unor retete sanatoase si gustoase.

                             republicabio.ro 

Informatii nutritionale

Corcodusele contin apa in proportie de 90%, insa acest lucru nu inseamna ca nu sunt dense in nutrienti. Continutul bogat de vitamina C, vitaminele din complexul B, acizii organici liberi, pectinele, fierul, calciul, fosforul si magneziul completeaza aportul bogat de substante nutritive al acestor fructe care apartin genului Prunus.
Valorile nutritionale pentru 100 de grame de corcoduse proaspete sunt urmatoarele:
Calorii: 63 kcal
Acid folic: 5 mcg
Acid pantotenic: 0,15 mg
Piridoxina: 0,3 mg
Riboflavina: 0,2 mg
Tiamina:0,3 mg
Vitamina A: 345 UI
Vitamina C: 9,5 mg
Vitamina E: 0,3 mg
Vitamina K: 6,5 mg
Sodiu: 1 mg
Potasiu: 157 mg
Calciu: 6 mg
Cupru: 0,6 mg
Fier: 0,2 mg
Magneziu: 7 mg
Mangan: 0,5 mg
Fosfor: 16 mg
Seleniu: 1 mcg
Zinc: 0,1 mg

Beneficii

                                                                                republicabio.ro

Atunci cand se afla in stare cruda, corcodusele au cea mai puternica actiune antioxidanta si antiinflamatorie. Culorile acestor fructe, care variaza de la galben si roz, pana la rosu si mov inchis, sunt un indicator al prezentei substantelor naturale cu beneficii unice asupra organismului.
- Prevenirea bolilor cardiovasculare. Corcodusele galbene sunt bogate in beta-caroten (un antioxidant potent care lupta cu actiunea nociva a radicalilor liberi asupra celulelor organismului), zeaxantina si flavonoizi, care diminueaza nivelul colesterolului rau LDL in organism si reduc presiunea arteriala si riscul de instalare a cancerului.
- Reducerea riscului de cancer. Varietatile rosii de corcoduse coapte indica prezenta altor nutrienti pretiosi, asa cum este licopenul (eficient in prevenirea mai multor tipuri de cancer), quercetina (flavonoid cu proprietati antivirale si antiinflamatorii) si acid elagic (fitochimicala cu efect de purificare a sangelui).
- Incetinirea procesului de imbatranire. Corcodusele a caror nuanta in stare coapta este de rosu inchis si mov sunt bogate in resveratrol, cel mai potent antioxidant, de 4-5 ori mai puternic decat beta-carotenul, despre care s-a descoperit ca incetineste procesul de imbratranire si imbunatateste sanatatea cardiovasculara.
- Imbunatatirea functiilor cognitive. Corcodusele sunt bogate in fosfor si magneziu, doua minerale care stimuleaza memoria si functiile sistemului nervos, sustinand puterea de concentrare si tonusul general.
- Prevenirea si tratarea anemiilor. Cu un aport generos de vitamina C si fier, corcodusele au un rol de prevenire si tratare a anemiilor, precum si a starilor de oboseala si epuizare.
- Facilitarea vindecarii afectiunilor respiratorii. Corcodusele sunt utilizate, in medicina naturista, pentru grabirea vindecarii bolilor tractului respirator, in special in randul copiilor. Vitamina C din compozitia acestor fructe intaresc sistemul imunitar si ii sporesc randamentul impotriva infectiilor diverse.
- Cicatrizarea ranilor. Tot corcodusele sunt utilizate in popor pentru cicatrizarea rapida a ranilor. Compresele imbibate in sucul proaspat al acestor fructe se aplica direct pe rani timp de cateva minute.
- Pierderea in greutate. Intrucat au un aport caloric foarte scazut si hidrateaza din plin organismul, corcodusele sunt recomandate si in curele de slabit. Un pahar din suc natural de corcoduse, baut inainte de masa, ajuta la instalarea rapida a starii de satietate si la accelerarea arderii grasimilor in organism.
- Detoxifierea organismului. Corcodusele contribuie la detoxifierea organismului si la sinteza hormonilor glandelor suprarenale, datorita vitaminei C pe care o furnizeaza.
                                            republicabio.ro
Corcodusele nu sunt recomandate pentru consum in randul persoanelor care sufera de ulcer gastric, ulcer duodenal sau hiperaciditate gastrica.

Retete sanatoase


Din pricina caracterului lor comun, corcodusele nu sunt suficient de mult apreciate, desi pot fi ingredientele de baza ale unor retete sanatoase si foarte gustoase. In afara de traditionalul compot, foarte racoritor pe timp de vara, exista si alte preparate speciale din corcoduse.
Cocktail din corcoduse cu scortisoara
Ingrediente:
1 kg corcoduse galbene
1 kg corcoduse rosii
3 linguri zahar brun
3 linguri scortisoara
apa plata
Mod de preparare:
Este important sa utilizati corcoduse inca tari, care sa nu se zdrobeasca usor. Indepartati coditele si spalati-le bine in doua ape. Umpleti o oala mare cu apa plata, turnati corcodusele si zaharul si puneti totul la fiert, pana cand fructele se inmoaie bine. La final, aromatizati bautura cu scortisoara si serviti-o calda sau rece.
Briose cu corcoduse
Ingrediente:
republicabio.ro
250 g corcoduse proaspete
175 g unt
120 g zahar brun
3 oua
250 g faina
75 ml lapte degresat
1 jumatate lingurita sare
esenta de vanilie
1 plic zahar vanilat
1 plic praf de copt
50 g nuci macinate
Mod de preparare:
Introduceti zaharul brun, zaharul vanilat, esenta de vanilie si sarea in bolul mixerului si procesati ingredientele, apoi incorporati ouale si mixati pana obtineti o compozitie omogena. Amestecati faina cu nucile si praful de copt, apoi adaugati-le in aluat. Turnati laptele treptat si mixati bine.
Preincalziti cuptorul la 175 grade Celsius, puneti suportul din hartie in formele de briose si turnati in fiecare din aluatul preparat. Scoateti samburii din corcoduse, taiati-le in jumatate si introduceti-le usor in aluat. Lasati totul la copt timp de 25 de minute.
Gem natural de corcoduse
Ingrediente:
3 kg corcoduse bine coapte
2 kg zahar brun
1 lamaie medie
Mod de preparare:
Indepartati cozile si spalati bine corcodusele, in mai multe ape. Intr-o oala de mari dimensiuni, puneti un strat de zahar, unul de corcoduse si tot asa, ca la final sa incheiati cu strat de zahar. Acoperiti cu un prosop curat si lasati la totul la macerat 24 de ore. A doua zi, puneti compozitia la fiert mic, asteptati sa scada pana la jumatate din volum, apoi strecurati corcodusele si pasati-le bine. Mai fierbeti pulpa rezultata 30 de minute, adaugand lamaia taiata felii. Turnati pasta rezultata in borcane si inchideti-le ermetic.

SURSA : http://www.sfatulmedicului.ro/
republicabio.ro

miercuri, 24 iunie 2015

Patlagina, planta medicament din gradina ta


Patlagina (Plantago lanceolata, Plantago major, Plantago media) este o planta perena, ierbacee, care creste in toate regiunile tarii, de la campie pana in etajul subalpine. In scop medicinal sunt utilizate frunzele si radacinile, culese din mai pana in octombrie. Frunzele se taie de la suprafata solului, pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua, iar radacinile se scot din pamant si se spala. Uscarea se face la umbra, in incaperi aerisite sau artificial Ia 40-50°C.


Compozitie chimica- mucilagii, pentozani, acid poliuronic, xiloza, pectine, saponine, taninuri, oleorezine;
- coline, fitochinone, flavone, carotenoizi;
- glicozizi si alantoina cu rol cicatrizant, antibacterian, astringent si hemostatic;
- glucide, proteine, aminoacizi;
- acizi organic (citric, siringic, vanilic, cafeic, salicilic, cumaric);
- vitamine (K, A, C, PP) si saruri minerale (potasiu, sodiu, magneziu, sulf, calciu, fier, zinc, mangan si cupru).

Proprietati terapeutice- expectorante, emoliente, fluidizante, antibronsitice, hemostatice, antiinflamatoare;
-antidiareice (datorita taninurilor), laxative, bacteriostatice, hepatoprotectoare, hipocolesterolemiante, depurative, usor hipotensive;
- tonice, imunostimulatoare, diuretice, antifebrile;
- antiseptice, cicatrizante, astringente, antipruriginoase, fitoncide.

                                       Interlink.ro

Indicatii terapeutice- bronsite cronice, crize de astm bronsic, guturai, sinuzita, rinita, catar pulmonar, hemoragii pulmonare, tuse convulsiva, traheite, emfizem pulmonar, tubercuIoza;
- gastrite hiperacide, ulcer gastroduodenal (prin efectuI cicatrizant);
- diaree, enterite, dizenterie;
- ateroscleroza, mareste coagulabilitatea sanguina, micsoreaza tensiunea arteriala, reduce colesterolul din sange, purifica sangele;
- nefrite cronice, hemoragii uterine (datorita vitaminei K), insuficienta renala, leucoree;
- cancer, afectiuni glandulare maligne;
- stomatite, gingivite, conjunctivite, blefarite (inflamatli ale pleoapelor);
- plagi, rani purulente greu vindecabile, arsuri, furunculoza, eczeme, herpes, ulceratii cutanate, ulcer varicos, taieturi, contuzii, zona Zoster, intepaturi de insecte (viespi, albine, tantari), muscaturi de serpi si caini;
- oboseala, slabiciune, intarziere in crestere a copiilor.

Moduri de utilizare

UZ INTERN

1. Infuzie: 1 lingurita de frunze uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara, se indulceste si se ia cate o lingura Ia 2 ore in tratarea ulcerului gastric si duodenal, enterite, diaree, hemoroizi interni, intoxicarea sangelui, astm, bronsite cronice, tuse, laringite, raguseaIa, catare cronice, alergii, anemie, retentie urinara, enurezis, ateroscleroza.

Se mai poate folosi amestecul, in parti egale, din patlagina si cimbrisor pentru boli de ficat si splina. Alte amestecuri se pot face cu plante expectorante, emoliente si cicatrizante (nalba mare, musetel, Iumanarica, mierea ursului).

2. Infuzie din amestec de 50 g de frunze de patlagina, 5 g de fructe de anason la 1 litru de vin fiert; se lasa sa infuzeze 10-15 minute, se strecoara si se beau 3-4 cesti pe zi, prin inghitituri rare, de catre bolnavii de flebite si cei care scuipa sange.

3. Decoct din 1 lingura de frunze uscate la 250 ml de apa sau lapte; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se da cate o lingura la intervale de 2 ore timp de 6 saptamani la bolnavii de tuberculoza pulmonara si copiilor cu limbrici.

4. Decoct din seminte de patlagina folosit in boli de rinichi, vezica urinara si hematurie.

                                          

5. Sirop de patlagina din 100 g de frunze proaspete, bine spalate care se toaca marunt; se fierbe in 1.250 ml de apa, la care se adauga 300 g de zahar si 250 g de miere de albine nezaharisita. Se amesteca la foc mic pana se obtine o consistenta groasa ce se toarna in sticlute sau borcane bine inchise si se tine la frigider. Se ia cate o lingurita inainte de mese timp de 3 saptamani, avand efecte excelente in bronsite, tuse seaca, curatirea sangelui de toxine, rahitism si in boli cronice de inima, plamani si ficat.

6. Suc din frunze prospete, spalate, maruntite si presate care se amesteca cu miere, se fierbe 20 minute si se iau cate 2 linguri pe zi in bolile cailor respiratorii, in purificarea sangelui, limbrici si incontinenta urinara.

7. Pulbere din 1 g de frunze uscate si macinate fin care se ia de 2-3 ori pe zi, dupa mesele principale, in ulcer gastric si duodenal.

8. Seminte de patlagina (8 g pe zi) cu cateva inghitituri de ceai din cicoare cu efecte in prevenirea formarii pietrelor in litiaza biliara si renala.

UZ EXTERN

9. Tinctura de patlagina din 100 g de frunze uscate in 1 litru de alcool de 70°; se lasa la macerat 24 ore, se strecoara, se stoarce tifonul si se pun 2-3 comprese pe ten cu acnee, in zona Zoster, inflamatii, intepaturi de insecte sau se fac spalaturi bucale (gargara) in stomatite, faringite, laringite, afte, dureri de dinti si alte infectii ale gurii.


10. Decoct din 100 g de frunze uscate la 300 ml de apa rece; se fierbe 15-20 minute, se infuzeaza acoperit pana la racire si se pun comprese pentru cicatrizarea plagilor deschise si purulente sau arsuri grave.

11. Ulei de patlagina din 400 g de frunze proaspete, maruntite, 300 ml de alcool de 70°, 500 ml de ulei de floarea soarelui; se lasa la macerat 3-4 zile, se fierbe in baie de apa 3- 4 ore, se strecoara cu stoarcerea reziduurilor si se fac badijonari in caz de acnee, rani, ulceratii, eczeme infectate, prurit, ulcer varicos, zona Zoster, inflamatii si intepaturi de insecte.

12. Unguente din 5 ml de suc de frunze proaspete, 40 g de vaselina, 5 g de lanolina; se foloseste in iritatii cutanate nezemuinde si in inflamatii.

13. Bai locale cu infuzie din 100 g de frunze uscate in 3 litri de apa clocotita; se lasa vasul acoperit timp de 20-30 de minute, se strecoara in apa de baie la temperatura de 37°C si care se sta 15-20 minute, pentru a trata ulcerul varicos si alte ulceratii ale pielii. Infuzia se mai foloseste in boli de ochi (conjunctivita, blefarita), eventual cu adaus de sulfina si albastrele.

14. Cataplasme cu frunze proaspete, spalate si strivite, care se aplica cu o bucata de tifon pe zonele afectate ale pielii: abcese, herpes, bube, branca, taieturi, furuncule, rani sangerande, tromboze, inflamatii articulare de natura reumatica, cancer de piele, afectiuni maligne glandulare, ulcer varicos (se amesteca cu sare). Are efecte cicatrizante, calmante, antipruriginoase si antiinflamatorii, datorita continutului in aucubozida si substante antibiotice.

15. Persoanele care merg pe distante lungi pot pune frunze proaspete in pantofi, pentru a evita basicarea sau se imbaiaza picioarele in infuzie de patlagina amestecata cu nalba si coada calului, iar ranile vor fi unse cu alifie de galbenele.

SURSA : http://sanatate.bzi.ro/

                             

joi, 18 iunie 2015

Flori de tei -parfum si virtuti terapeutice

               
Încă din cele mai vechi timpuri, teiul este recunoscut pentru calităţile sale terapeutice extraordinare iar mirosul emanat de florile de tei este încântător, acesta resimţindu-se din plin spre sfârşit de primăvară.
Popoarele teutonice considerau acest arbore sacru iar celţii îl priveau ca pe un simbol al altruismului deoarece se credea că sub influenţa miresmei sale îmbătătoare oamenii spun doar adevărul. De unde şi ritualul din timpurile medievale, când îndrăgostiţii îşi jurau iubire eternă la umbra unui tei înflorit...

Să revenim în vremurile noastre, când acest splendid arbore semeţ ne învăluie cu parfumul lui seducător în tumultul vieţii agitate de oraş şi să descoperim de ce sunt florile de tei atât de apreciate.

În primul rând, trebuie să ştiţi că florile de tei şi ceaiul obţinut din acestea au numeroase virtuţi terapeutice care pot ajuta la ameliorarea a numeroase probleme de sănătate.

Florile de tei au în compoziţie un anumit tip de zahăr (care deosebeşte acest ceai de restul prin dulceaţa sa naturală), acid galic şi catecol, precum şi ulei esenţial numit farnesol, care conferă plantelor proprietăţi neurosedative şi antispastice, reducând inflamaţiile de la nivelul aparatului respirator şi fiind astfel de mare ajutor celor care suferă de viroze sau răceli.

Datorită substanţelor active din plantă, ceaiul de tei este folosit ca sedativ uşor şi este recomandat să fie băut cu 30 de minute înainte de culcare, în special în cazul persoanelor care se confruntă cu tulburări de somn şi stări de nervozitate şi anxietate.
De asemenea, ceaiul de tei ajută la ameliorarea migrenelor şi promovează o digestie sănătoasă, atunci când este asociat cu ceaiul de muşeţel sau de mentă, tratează constipaţia şi diareea şi previne deterioarea celulară, graţie flavonoidelor cu rol de protecţie împotriva radicalilor liberi, care sunt principalii factori în apariţia bolilor grave.

Ceaiul de tei amestecat cu bicarbonat de sodiu este folosit şi la gargară, pentru tratamentulinflamaţiilor amigdalelor şi în caz de tuse convulsivă.

În cosmetică, florile de tei sunt folosite în combinaţie cu florile de albăstrele pentrucomprese împotriva cearcănelor şi ca remediu pentru ochii obosiţi şi umflaţi. În plus, florile de tei măcinate amestecate cu lapte şi ovăz constituie o excelentă mască de faţă cu proprietăţi de revigorare şi hidratare a tenului tern, palid, lipsit de strălucire.

                                          Interlink.ro

Ceaiul de tei este indicat şi în curele de slăbire deoarece are efect diuretic şi ajută la eliminarea retenţiei de apă din organism, creşte uşor temperatura corpului şi ne ajută să transpirăm mai mult, scăpându-ne în acest mod de toxinele din corp.

Pentru persoanele care se confruntă cu afecţiuni renale, ceaiul de tei este de asemenea indicat pentru că are proprietatea de a trata incontinenţa şi previne formarea pietrelor la rinichi.
Din nectarul florilor arborelui de tei se poate obţine mierea, a cărei culoare poate varia de la galben deschis la portocaliu închis şi care areun miros dulce lemnos, uşor de recunoscut. Acest tip de miere este considerată una dintre cele mai bune deoarece este foarte bogată în vitamina B, aminoacizi şi antioxidanţi.
Printre proprietăţile curative ale mierii de tei se numără cele antiseptice şi antiinflamatorii, care fac din acest aliment un tratament naturist eficient în caz de răceală, gripă, tuse şi crampe abdominale.
           

Deşi teiul prezintă atât de multe beneficii, această plantă destinată relaxării nu este recomandată tuturor persoanelor, mai ales celor care urmează un tratament medicamentos. Înainte de a consuma ceai de tei pentru beneficiile sale, orice persoană trebuie să consulte medicul, care îi va prezenta toate avantajele dar şi dezavantajele acestei terapii cu flori de tei.

Printre persoanele care nu trebuie să consume ceai se numără gravidele (în special în ultimul trimestru de sarcină, pentru că substanţele din tei subţiază sângele şi creşte riscul de hemoragie postpartum), pacienţii cu anemie (împiedică absorbţia de fier), cardiacii (poate accelera ritmul cardiac) şi şoferii (teiul poate produce ameţeală şi stare de somnolenţă).
SURSA : http://www.csid.ro/health/
                                        Interlink.ro

luni, 25 mai 2015

Socul , farmacia ta


Sunt foarte rare plantele din natură la care toate organele (flori, fructe, frunze, scoarţă, rădăcini) prezintă efecte terapeutice şi pot fi folosite în prevenirea şi tratarea unui larg arsenal de afecţiuni maladive. Iată că o tufă de soc, situată în grădina proprie, valorează aproape tot atât de mult cât o farmacie familială. Tocmai de aceea, socul a fost asemuit cu o întreagă farmacie de care pot beneficia, direct, atât locuitorii satelor, cât şi orăşenii interesaţi de vindecări naturiste.

Un articol scris de Sidonia Toncean (Sidy).

Denumiri populare: holer, hoz, iboz, scorpat, sog, soc negru, etc.

Arbustul atat de comun din campie pana in zona de munte, inflorind abundent de la sfarsitul lunii mai pana la mijlocul lui iunie, este o planta cu proprietati, atat medicinale, cat si alimentare. Socul este un arbust de talie mica putand ajunge pana la 5 - 8 m inaltime. In mod natural, il intalnim sub forma de tufa, ale carei tulpini cresc la inceput drepte, apoi se ramifica mult, formand o coroana rotunjita. Tulpina are o scoarta cenusie in tinerete, apoi se transforma intr-o scoarta groasa, cu aspect crapat. Tulpina si ramurile au in interior o maduva alba; acest lucru il deosebeste de socul rosu care creste la munte si care are maduva de culoare brun-roscata. Ramurile tinere sunt prevazute cu niste negisori mici (lenticele) proeminente pe suprafata lor. Ele contin o maduva mare, spongioasa, cauza a fragilitatii lor. Frunzele sunt penat-compuse si au cate 3- 7 foliole scurt petiolate. Scoarta si frunzele au un miros specific, destul de respingator, menit sa alunge vizitatorii nedoriti. Florile sunt mici, de culoare alba, cu miros placut patrunzator. Sunt unite in inflorescente umbeliforme ca niste talere mari. Fiecare floare are un caliciu cu 5 dinti, o corola cu 5 petale, 5 stamine cu anterele galbene, un ovar si 3 stigmate. Ele sunt in general autosterile, adica necesita polenizare straina. Florile au aroma racoritoare, proaspata, foarte placuta. Fructul este o drupa baciforma, globuroasa, cu un diametru de 6- 8 mm, de culoare neagra, lucitoare, avand la interior 3 seminte lunguiete.

Beneficii / Utilizare Socul:

Arbustul de soc este intalnit in subarboretele padurilor de deal si campie, in luminisuri si la margini de paduri. Creste de la campie pana in partea inferioara a muntilor in stare spontana (salbatica). La noi, el a fost introdus in cultura in urma cu 20 de ani. Socul iubeste solul umed, bine drenat, bogat in humus si locurile insorite sau usor umbrite. Inmultirea socului se poate face prin semintele proaspete ce se ingroapa in pamant, toamna, imediat dupa recoltare, cu fruct cu tot; prin lastari ori prin butasi de tulpini tinere, despartiti la sfarsitul verii sau prin butasi de tuplina, luati la sfarsitul toamnei.

Recoltare: Florile (Flores Sambuci) se culeg in mai-iunie; in zonele montane chiar si in iulie. Se taie intreaga inflorescenta cu un cutitas sau foarfece, chiar inainte de a se deschide toate florile, neaparat pe timp frumos si uscat. Ele se pun imediat sa se usuce, la soare, cu inflorescentele in sus, acoperite cu hartie, pentru a se usca cat mai repede; in caz contrar, ele se inegresc si se mucegaiesc foarte repede. De regula, se indeparteaza cat mai mult din codite, cu ajutorul unei furculite, deoarece au un iz neplacut. Se pastreaza in cutii de carton sau ladite captusite cu hartie. La fel se procedeaza si cu fructele, cand acestea sunt de culoare neagra. Fructele se recolteaza in septembrie-octombrie. Din 5-7 kg flori sau din 3-4 kg fructe, se obtine 1 kg produs uscat. Scoarta interioara sau a doua scoarta (liberal, numit si mazga) este folosita fie proaspata, fie uscata si se obtine prin decojirea celei externe. Ea se recolteaza inainte de inflorire si se va usca in strat subtire si in locuri bine aerisite. Socul european este o planta foarte rezistenta si se intalneste fie ca o tufa, fie ca un arbust ramificat, cu frunze de un verde- inchis, avand un miros puternic, usor neplacut. El creste destul de repede si este tolerant, atat la umezeala, cat si la uscaciune, dar si la un sol alcalin. Chiar daca este un arbust cunoscut, exista sansa de a fi confundat cu alte specii de Sambucus: racemosa (soc rosu) si ebulus (boz).


                                                  

citeste : Leacul tău în peste 100 deafecţiuni - ROSTOPASCA


Deosebirile fundamentale sunt:

1. culorile florilor: la Sambucus nigra sunt albe-galbui in timp ce la celelalte doua sunt de culoare albe-verzui si respectiv albe-roze;

2. culorile fructelor: la Sambucus nigra sunt negre, lucioase cu miros slab particular, gust dulceag-acrisor, in timp ce la celelalte doua sunt de culoare rosii-lucioase, lipsite de miros, gust acrisor, neplacut, si respectiv negre, mate, cu miros neplacut.

Exista si varietati ornamentale cum ar fi: "Aurea", cu frunze aurii; "Eva", cu foliaj negru - purpuriu si flori roz; "Madonna", cu frunze stropite cu crem; sau F. laciniata- socul cu frunze fin decupate, ca de feriga sau de patrunjel.

Socul prezinta importanta atat ca planta ornamentala si silvica, cat si ca materie prima in industria alimentara si farmaceutica. Virtutile terapeutice ale socului erau cunoscute inca din antichitate. In Grecia, Hipocrate ii atribuia proprietati diuretice; in Evul Mediu, la vechii germani, socul era considerat o planta sfanta, fiind folosit si ca planta medicinala. Din punct de vedere yoga, bogatia in vitamina C, culoarea si gustul ii imprima tendinta de yin, dar efectul de eliminare a apei, ii da tenta de yang.

Principalii constituenti

Florile (Flores Sambuci): contin rutozida, ulei volatil, sambunigrozida, etil-amine, izobutil si izoamil-amine, beta glicozizi ai acizilor caleic si ferulic, zaharuri, mucilagii, vitamina C etc. Fructele coapte contin 80- 95 % apa, rutozid, izocvercetina, antocianini, aminoacizi, acizi organici: citric, chimic, malic, sichimic; taninuri, zaharuri (maxim 9 %), vitamina C (de doua ori mai bogate dacat lamaile si portocalele), vitamine din complexul B, saruri minerale-foarte bogate in potasiu (300 mg %), bogate in calciu (35 mg %), moderat magneziu (9 mg %); provitamina A etc. Scoarta contine sambucina, o substanta asemanatoare cu alcaloizii.

Recomandari terapeutice

In scopuri medicinale se folosesc in principal florile si fructele, intr-o masura mai redusa scoarta.

Florile de soc


Intern:

Au proprietati sudorifice, diuretice, laxative, febrifuge, galactogoge, antiinflamatoare, usor dezinfectante. Sunt indicate in obezitate si menopauza. Ceaiul din flori de soc provoaca o transpiratie abundenta, ajutand la scaderea temperaturii; este recomandat contra tusei in afectiunile aparatului respirator: raceala, gripa, bronsita, ca si in constipatie. Prin diureza pe care o produce se recomanda in reumatism, boli de rinichi si de vezica. Avand proprietati laxative si ajutand la eliminarea apei din tesuturi, se foloseste ca medicament natural in obezitate. Pentru aceleasi motive este recomandat si in constipatiile de natura nervoasa. Sub forma de extract slab alcoolic, florile de soc au proprietati antinevralgice.

Extern:

Antiseptic. Sub forma de bai sau cataplasme, ceaiul de soc este indicat in furunculoze, abcese, arsuri, flictene (colectie circumscrisa de serozitate, de dimensiuni mai mari decat vezicula, care se formeaza la suprafata pielii), avand proprietatea de a fluidifica puroiul, de a calma durerile, facand sa dea inapoi umflatura. Sub forma de bai fierbinti se utilizeaza contra reumatismului.

Fructele de soc au in general aceleasi proprietati medicinale ca si florile, insa intr-o masura mai redusa. Se considera ca principala actiune a acestora, este actiune sudorifica; sudoratia - respectiv transpiratia cutanata abundenta- care are o influenta pozitiva in numeroase afectiuni, in primul rand in raceli, stari gripale, bronsite si stari febrile. In aceeasi masura are efecte favorabile in reumatism, ca si in bolile eruptive, cum ar fi rujeola si scarlatina, precum si in nevralgii. Fructele de soc au si o actiune diuretica (de fapt o componenta a efectului sudorific) ca si usor laxativa, iar prin conjugarea tuturor acestora, ele fiind recomandate in combaterea obezitatii. Se mai citeaza efectul galactolog, respectiv de marire a secretiei lactate, fiind utile in perioada de alaptare. Tot ele, folosite intern, au o actiune specifica, de combatere a hemoroizilor, dand de asemenea rezultate bune si in tratamentul arsurilor.

A doua scoarta (partea inerta a scoartei) are efecte diuretice, fiind usor laxativa. Este recomandata in caz de guta, reumatism, hidropizie si nefrita.


citesteRetete naturiste pentrutoate bolile

Mod de intrebuintare: preparare si administrare

Flori de soc 

Intern

Pulbere din flori uscate: se obtine prin macinarea florilor uscate cu masina de macinat cafea. Depozitarea pulberii se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 2 saptamani (deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid). Se ia cate 1 varf de cutit / zi, avand efect remineralizant. - Infectia gripala (raceala): se administreaza pulbere, 4 doze a cate 3-5 g / zi; amplifica rapid raspunsul sistemului imunitar la agresiunea virusilor, combate inflamatia mucoaselor, reduce durerile de cap si durerile musculare, amplifica tonusul psihic. Momentul cel mai bun pentru administrarea pulberii este debutul infectiei, cand apar primele simptome - usturime in gat, senzatie de iritatie nazala, usoare dureri de cap.

- Constipatia, digestia dificila - se ia pulberea de flori de soc, cate 1 lingurita, cu 10 min inainte de a manca. Florile de soc stimuleaza peristaltismul digestive, in general si pe cel intestinal, in special, fiind de ajutor mai ales persoanelor sedentare, cu probleme de digestie, avand o eficienta speciala pentru combaterea atoniei digestive. - Intinerirea organismului: se administreaza, timp de 1 saptamana, cate 9-15 g de flori de soc / zi, sub forma de pulbere sau de extract apos (infuzie combinata) persoanelor de varsta a doua si a treia. Cele mai clare efecte constau in reducerea greutatii corporale (pe seama eliminarii excesului de apa si a anumitor toxine din organism), normalizarea tensiunii arteriale, imbunatatirea memoriei, a digestiei si a eliminarii si cresterea capacitatii de concentrare. Un alt rezultat ce se obtine in urma tratamentului cu flori de soc este redobandirea tonusului psihic, a unei stari de optimism si de vioiciune, in doar 7 zile.

*Tinctura din pulbere de flori de soc: se pun intr-un borcan cu filet 15 linguri pulbere de flori de soc, se adauga 2 pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 grade; se lasa la macerat in borcanul inchis ermetic, 2 saptamani; se filtreaza, apoi se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza de 4 ori / zi, cate 50-100 de picaturi, diluate in putina apa ( 1/2 cana apa).

Inhalatia: se pun 2- 3 linguri cu flori de soc intr-un vas cu apa clocotita. Se fac inhalatii de 2 ori / zi, dintre care o data, seara.

* Infuzia: peste 2 lingurite de flori de soc sau pulbere de flori se toarna 250 ml apa clocotita: se beau 3 ceaiuri caldute / zi in tratamentul gripei, racelilor si guturaiului. Laxativ: se prepara o infuzie: 1- 2 lingurite flori la 200 ml apa clocotita; se ia seara la culcare.

Infuzia fierbinte: se foloseste ca remediu de urgenta, pentru efectul sudorific, febrifug si antitusiv. Se prepara prin oparirea unei lingurite de flori de soc, uscate si maruntite, cu 1 cana (250 ml) apa clocotita; se lasa la infuzat 10-15 minute, se filtreaza si se consuma cat mai calda posibil. - Febra - se bea infuzia fierbinte, cate 1/2 cana, de 2-3 ori / zi. Dupa administrare, se remarca mentinerea temperaturii ridicate a corpului pentru cateva minute, apoi socul va avea o actiune asemanatoare cu a aspirinei, producand vasodilatatie si o transpiratie puternica, timp in care, gradat, temperatura corpului va scadea. Este un remediu foarte eficient, nu deprima sistemul imunitar (asa cum fac febrifugele de sinteza) si nu “incurca” mecanismul febrei, care (in anumite limite) este cat se poate de benefic, fiind un mijloc natural de aparare a corpului impotriva infectiei.

Infuzia combinata: se pun la macerat, timp de 8- 10 ore, 3-4 lingurite de flori de soc maruntite, in 1/2 l apa, dupa care se filtreaza. Lichidul obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa se fierbe in 1/2 l apa, vreme de 5 minute; se filtreaza rece. Se amesteca cele doua extracte (se obtine cca 1 l preparat) care se foloseste intern (1-2 cani pe zi) sau extern (sub forma de comprese si spalaturi). - Colesterol: se administreaza infuzie combinata de soc, cate 2-3 cani/zi, in cure de 4 saptamani, cu 2 saptamani de pauza. Socul nu determina scaderea valorilor colesterolului, ci impiedica intr-o buna masura oxidarea sa in organism, proces care duce la aparitia depunerilor de pe artere, la boli cardiace si vasculare grave. -

Sinuzita si bronsita: se bea infuzie combinata de flori de soc, cate 3 cani/zi, in cure de 14 zile, cu 1 saptamana de pauza. Suplimentar, pe frunte sau, dupa caz, pe piept, se aplica comprese cat mai calde posibil cu infuzie combinata de soc. Se reduce inflamatia cailor respiratorii, ajuta la eliminarea secretiilor in exces, amplifica local capacitatea naturala de lupta a organismului impotriva infectiei, previne si combate excesul de mucus din organism, mai ales de pe caile respiratorii.

Reumatism: se fac cure, pe o perioada de 3 saptamani; se administreaza cate 1 l de infuzie combinata de flori de soc / zi. Are efecte depurative, antiinflamatoare articulare si ajuta la combaterea proceselor degenerative. Totodata ajuta la eliminarea uratilor din organism, fiind un ajutor pretios in caz de guta. -

Prevenirea infectiilor renale si urinare: 1 l de infuzie combinata de flori de soc, consumat zilnic, stimuleaza puternic activitatea rinichilor, mareste diureza, amplifica imunitatea locala si ajuta la prevenirea formarii nisipului si a pietrelor la rinichi. Persoanele ce se confrunta frecvent cu afectiuni ca nefrita, pielonefrita sau cistita vor face de 2 ori / an (la trecerile de la sezonul cald la sezonul rece si viceversa), o cura de 2 saptamani cu infuzie combinata de flori de soc.

Extern

Infuzia: 2- 4 lingurite de flori de soc la 250 ml apa clocotita; se intrebuinteaza sub forma de bai sau cataplasme in furuncule, abcese, arsuri si umflaturi. - Arsuri de gradele 2 si 3 pe suprafete mici: se dezinfecteaza zona afectata cu tinctura de flori de soc, apoi se pun comprese cu infuzie combinata de flori de soc. Vindecarea va fi mult mai rapida si cicatricele vor fi mai reduse ca dimensiuni.

Decoct din flori de soc: constitue o apa de gura cu care se face gargara pentru combaterea inflamatiilor gingivale si ale gatului. Se fierb 5 min 50 g flori de soc in 1 l apa, apoi se lasa acoperit, sa se raceasca. Folositi decoctul de 4-6 ori / zi, mai ales dupa mese.

Cataplasme cu decoct concentrat: 30- 50 g la 1 l (2- 3 maini de flori de soc / 1 l apa clocotita). Se infuzeaza timp de 10 min. Se foloseste sub forma de comprese calmante si la bai calde in caz de degeraturi si reumatism. - Degeraturi: zonele afectate vor fi inmuiate in infuzie rece de soc, timp de 10 minute, apoi se aplica o cataplasma calduta cu flori de soc, mentinuta minimum 1 ora. Principiile active din florile de soc ajuta la restabilirea circulatiei si la regenerarea celulara din zonele afectate.

Baie cu decoct de flori de soc: 300 g flori / 5 l apa, fierte 10 min sau infuzie din fructe, flori si frunze de soc (50- 100 g plante / 3 l apa); decoctul sau infuzia se pune in cada cu apa (temperature apei 37 grade); se sta 15- 20 min; se foloseste pentru dureri reumatismale.

Vegis 


Baie de abur cu flori de soc: se pune 1 mana de flori in 1 l apa clocotita; se tine fata timp de 10 min in aburul care se degaja, apoi se spala cu apa proaspata (cel mai bine cu apa de ploaie); pentru inmuierea epidermei si o baie de abur decongestionanta. * Lotiune pentru fata: se pun in 1/2 l apa clocotita 1 lingurita flori de soc, 1 lingura flori de nalba si 1 lingura flori de lamaioara; se lasa la infuzat 10 min; se foloseste ca lotiune pentru fata. Dupa folosire, tenul nu se sterge, lasandu-se sa se usuce la aer.

Ulei de flori de soc: se pun intr-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de flori de soc, peste care se adauga 1/2 l ulei de floarea-soarelui sau de masline. Se lasa la macerat 2 saptamani, in borcanul inchis ermetic, dupa care se filtreaza, iar lichidul rezultat se pune intr-o sticla inchisa la culoare. De regula, se foloseste ca solutie de masaj, pentru persoanele cu pielea uscata. - Arsuri solare: uleiul de flori de soc se intinde pe piele; are efecte calmante si ajuta la refacerea tegumentelor. Studiile de laborator arata o posibila actiune anti-mutagena a socului, care ar ajuta la prevenirea cancerului de piele, dupa expunerea excesiva la radiatiile solare. - Pielea uscata, cu tendinta de crapare: se va face masaj pe tot corpul cu ulei de flori de soc, o data la 7 zile, mai ales in sezonul rece, dar si in perioadele cu vant si aer uscat. Eficienta maxima se obtine cand este aplicat la 30 min dupa baie. - Pielea imbatranita: se trateaza prin masaj cu ulei de soc. Se recomanda in mod special pentru pielea de pe picioare si de pe maini, care are cele mai puternice tendinte de uscare si de formare a unor straturi rugoase. Pentru portiunile de piele mai grasa, cu tendinta de pletora, se recomanda compresele cu infuzie combinata de soc. Fructe de soc Intern

Fructe de soc uscate: culegeti ciorchinii cu fructe ajunse la maturitate (foarte inchise la culoare, moi si dulci la gust).Puneti-le la uscat la soare, intr-un strat, cu fructele orientate in sus. In felul acesta ele vor piarde mai multa apa dintr-o data, sub actiunea razelor solare. Dupa uscare, separati fructele de pe ciorchine, puneti-le in pungi de hartie si pastrati-le in locuri uscate. Prin macinarea cu rasnita electrica de cafea, din fructele de soc uscate obtineti o pudra cu proprietati tamaduitoare, foarte mult asemanatoare cu cele ale afinului. - Tulburarile de vedere (inclusiv nocturna), tulburari de tranzit intestinal, avitaminoza, convalescenta: pudra obtinuta din fructe de soc se administreaza cate 3 lingurite / zi - este excelenta si ca mijloc de intretinere a sanatatii.

Decoctul: 1 lingurita de fructe coapte, proaspete, se dau in clocot impreuna cu 1 cana apa, apoi boabele se strivesc si se adauga zahar. Se beau 1- 2 cani / zi. Decoctul se poate face si din fructe uscate. Se administreaza ca diuretic in afectiunile cailor urinare, in cure de 2- 3 saptamani.

Tinctura: 1:5, in alcool 25 grade; se iau 20 picaturi intr-un pahar cu apa, de 3 ori / zi, dupa mese in tratamentul gripei, racelilor si guturaiului.

* Siropul sau dulceata din flori de soc servesc atat in scop terapeutic, cat si gustativ. Se beau 1- 3 pahare de sirop diluat / zi, pe stomacul gol, la ore diferite. Au rol laxativ si depurativ, ajutand in tratamentul acneei si al altor boli de piele. Efectul este marit daca se pune cate 1 lingurita de sirop / 1 cana ceai de podbal. In acest caz, se beau 3 cani / zi. Pentru copii, se pune 1 lingurita la 1 pahar de ceai de 200 ml.

Sucul: culegeti fructe de soc ajunse la maturitate (septembrie- octombrie). Ele trebuie sa fie negre la culoare si dulci la gust (nu rosietice, rosii-violacee ori verzi, deoarece sunt purgative drastice). In cel mult 24 de ore de la recoltare, separati bacele de codite, spalati foarte bine, scurgeti de apa, zdrobiti-le cu o furculita pana devin ca o pasta. Puneti intr-un tifon curat si stoarceti cu mana, prin presare pentru a obtine cat mai mult suc din fructe. Acesta este inchis la culoare si are un miros care aduce aminte de afine, cu efecte terapeutice exceptionale (restul de fruct care ramane dupa stoarcere folositi-l la dulceata ori gem). Pastrati in frigider. Se administreaza cu 15 min inainte de masa, pe stomacul gol - 5 linguri la adulti si 3 lingurite la copii. Este foarte util in curele de dezintoxicare.




Tinctura: culegeti fructele de soc care nu au ajuns complet la maturitate, care au o culoare rosie spre violet. Preparati un suc, dupa aceeasi metoda descrisa mai sus. Combinati apoi in proportia 1:1 cu alcool - 1 pahar de suc amestecat cu 1 pahar de alcool alimentar, dublu rafinat; puneti si pastrati in sticle mici, inchise la culoare. - Dezintoxicare extrem de puternica: - se administreaza din tinctura, la inceput o singura lingura / zi, la ora 18:00, iar daca organismul permite, se creste doza pana la 4 linguri / zi, luate in doza unica, la ora amintita. Preparatul se dilueaza in 1/2 cana apa si se bea pe stomacul gol. Doza se mareste in functie de reactia tranzitului intestinal: daca acesta devine foarte intens inca de la prima lingura, atunci doza nu se mareste; in caz contrar, se poate ajunge si la 4 linguri / zi. - Acnee, eczema alergica - se ia l lingurita de tinctura de fructe de soc in 1/2 pahar cu apa, de 3 ori p/ zi, pe stomacul gol. Tratamentul se face minimum 3 luni, pentru ca procesele de dezintoxicare sa fie complete. Pe parcursul tratamentului se elimina din alimentatie carnea, zaharul si produsele cu aditivi alimentari, care au un rol extrem de nefast in aceasta categorie de afectiuni.

Reumatismul, guta - se face un tratament de lunga durata cu tinctura de fructe de soc. O lingurita diluata in 1/2 pahar de apa se ia de 3 ori pe zi, inainte de masa. Tratamentul dureaza minimum 60 de zile si se incepe in ultimele saptamani de vara, pentru ca efectele maxime sa fie in lunile octombrie-noiembrie, cand aceste afectiuni au de obicei manifestari acute. Cele mai puternice efecte s-au inregistrat in reumatismul cronic degenerativ.

Obezitate, ingrasare - se face o cura de lunga durata cu tinctura de soc. In prima zi se ia l lingurita, la ora 18:00; a doua zi se iau 2 lingurite la aceeasi ora s.a.m.d., pana in ziua a saptea, cand se ajunge la 7 lingurite luate odata. Se mentine aceasta doza vreme de 30 de zile. Dozele progresive se iau pentru a nu crea un soc tranzitului intestinal, care va fi foarte mult accelerat, la fel ca si diureza si procesele de eliminare in ansamblu. Daca pe masura ce se creste doza apare o diaree puternica, se iau in completare 2-3 lingurite / zi de pulbere de scoarta de stejar sau de iarba de coada-racului, iar daca diareea persista, atunci se intrerupe tratamentul. Pe intreaga perioada se face si o cura de cereale.

Psoriazis, boli de piele grave - se face o cura de 30 de zile cu tinctura de boabe de soc, administrata in doze progresive, de la l la 7 lingurite zilnic, ca in cazul obezitatii. Este un tratament drastic, care va accelera foarte mult procesele de dezintoxicare, favorizand vindecarea acestor boli. Fructele de soc imature, preparate sub forma de tinctura sunt unul dintre cele mai nenocive si mai puternice purgative si dezintoxicante din flora noastra.

Tulburari hormonale diverse - cura de lunga durata cu tinctura de fructe de soc are efecte exceptionale mai ales in cazul afectiunilor endocrine care apar corelat cu tratamentul medicamentos abuziv. Se ia 1/2 -1 lingura de tinctura diluata in 1/2 pahar cu apa dimineata, pe nemancate si aceeasi doza seara. In cazul chistului ovarian si al ovarelor polichistice, fibromului uterin si mastozei, in special atunci cand acestea sunt asociate cu constipatia, acest tratament are o eficienta exceptionala, mai ales daca este asociat cu o cura cu extract de muguri de zmeur (Rubus idaeus) (50 de picaturi, de 3 ori / zi).

Cufarul Naturii 

Cancerul - s-a constatat ca mai mult de 75% din cei care ajung sa sufere de aceasta cumplita maladie se confrunta - fie ca isi dau seama, fie ca nu - cu constipatie cronica, care perturba grav procesele naturale de eliminare a toxinelor, precum si cele de asimilare si de reglaj endocrin. O cura de l luna, in care se iau 3 lingurite de tinctura de fructe de soc / zi, are un efect de eliminare a toxinelor extrem de benefic atat in tratarea bolii canceroase, cat si pentru prevenirea ei. Frunze de soc - Extern * Frunze proaspete strivite se aplica, asociate sau nu, cu ulei de mac de gradina (de la farmacie sau Plafar) pe leziunile de arsuri, in intepaturile de insecte si muscaturile de vipera. * Frunze intregi sau maruntite fierte in apa se aplica pe rani, furuncule, erizipel, arsuri, contuzii, etc. Frunzele tinere fierte dau un lichid care, indulcit cu miere, foloseste la combaterea constipatiei.

Scoarta a doua - Extern

Pomada cu mazga (liber, scoarta a doua) zdrobita si fiarta in untura de porc; se aplica in favus, ca si dupa substante vezicante, avand rol calmant. Mirosul caracteristic de soc alunga rozatoarele ca sobolanii, soarecii, etc. De aceea se pun ramuri de soc in jurul hambarelor si in stogurile de fan. Nu uitati ca o tufa de soc, in gradina, inseamna o mica farmacie, mereu la indemana

Intrebuintari culinare

Nu cred ca este casa in care sa nu se fi savurat renumita socata facuta din florile de soc. Tot ele se folosesc pentru a obtine bauturi tonice si ceaiuri aromate. Florile de soc pot fi adaugate in compoturi de fructe, in dulceturi si gemuri; ele potenteaza aroma agriselor sau a rubarbei. Fructificand drojdia din florile de soc se poate obtine o sampanie foarte fina si aromata. Glazurand inflorescentele de soc (florile) cu un aluat subtire ca de clatite, pe care apoi le prajim putin si le pudram cu zahar, vom avea un desert - medicament, rafinat si sanatos. Tot din flori de soc putem obtine o crema aromata si parfumata, folosind lapte fiert, zahar, un praf de sare, flori de soc si zeamil sau amidon. Mugurii florali conservati in otet cu sare dau un surogat de capere. In vinificatie, daca mustului, inainte de fermentatie, i se adauga cateva inflorescente de soc, acesta va capata o aroma de otonel. In Franta, viticultorii pastreaza in conditii bune strugurii punand in ladite un rand de struguri si un rand de flori de soc uscate. La fel de cunoscut este si siropul, marmelada, si dulceata facuta din fructele de soc, bine coapte. Din fructele negre de soc se poate face suc, gem, jeleu, peltea, dar si un excelent vin rosu, lichior, tuica, otet, pana chiar si supa. Fructele bine coapte pot fi folosite la placinte, prajituri, impreuna cu alte fructe. Ele sunt un bun colorant alimentar si se pot pastra prin congelare.


                                             
citeste : Cel mai puternic antibiotic si remediu anti-cancer!

Precautii: Atentie!

* Nu supradozati preparatele din soc. Fructele sunt foarte puternice, fiind mai degraba medicament decat aliment. Si, ca orice medicament supradozat, ingerat in cantitati mari - peste 200 g - aceste fructe pot crea probleme. Simptomele intoxicatiei sunt: voma, arsuri la stomac, iritarea gatului, dificultati in respiratie, convulsii.

* Fructele necoapte au un anumit grad de toxicitate, intoxicatiile manifestandu-se prin voma, diaree. In acest caz se va administra bolnavului lapte, decoct cu fulgi de ovaz si carbune medicinal.

* Tratamentul cu fructe de soc este contraindicat persoanelor cu diaree cronica sau acuta. Desi este unul dintre purgativele cel mai usor de tolerat (este mult mai putin iritativ decat crusinul), fructele de soc pot produce iritatii persoanelor cu colon sensibil.

* Uzul excesiv sau prelungit poate duce la pierderi mari de potasiu prin urina.

* Nu este recomandat in sarcina si alaptare.

* Aplicarea direct pe piele sau pe mucoase a florilor proaspete va fi evitata deoarece ele produc eriteme (roseata a pielii).

* In general, persoanele cu predispozitie alergica vor lua la inceput doze mici de soc, iar in cazul in care apar iritatii pe piele, dificultati in respiratie,

* Consumul produselor de tip alimentar trebuie sa fie ponderat si echilibrat in timp.

* Administrarea socului se va face sub supraveghere medicala, in cazul persoanelor care iau laxative si diuretice de sinteza.

* Copiilor sub 12 ani li se vor administra tratamente si produse pe baza de flori de soc, cu prudenta, in doze reduse de 2-4 ori, intrerupandu-se tratamentul daca apare una din simptomele sus-mentionate.

citeste : Dieta naturista pentru cancer- Dieta BUDWIG cu ulei de in

http://www.gustos.ro/sfaturi-culinare/